Cum s-au îmbogăţit miliardarii lumii în timpul pandemiei
Averile miliardarilor lumii au ajuns la cifra inedită de 10.200 de miliarde de dolari în timpul crizei sanitare, a constatat un raport al băncii UBS şi al cabinetului de consultanţă PwC, dat publicităţii miercuri, 7 octombrie. O creştere a bogăţiei care arată în ce măsură pieţele financiare joacă rolul de accelerator al inegalităţilor în timpul crizelor.
Articol editat de Bianca Câmpeanu, 9 octombrie 2020, 18:00 / actualizat: 10 octombrie 2020, 8:13
Averile miliardarilor lumii au ajuns la cifra inedită de 10.200 de miliarde de dolari în timpul crizei sanitare, a constatat un raport al băncii UBS şi al cabinetului de consultanţă PwC, dat publicităţii miercuri, 7 octombrie. O creştere a bogăţiei care arată în ce măsură pieţele financiare joacă rolul de accelerator al inegalităţilor în timpul crizelor.
Elon Musk, excentricul patron al Tesla sau SpaceX, a profitat financiar din plin de pandemie. În timp ce înjura pe Twitter măsurile de distanţare socială, şi-a mărit averea de patru ori, aceasta crescând cu 76 de miliarde de dolari şi atingând 103 miliarde de dolari.
Deşi este miliardarul care s-a îmbogăţit cel mai mult între lunile aprilie şi iunie, este departe de a fi singurul. Averea ultra-bogaţilor a crescut cu 27,5%, ajungând la 10.200 de miliarde de dolari, au constatat banca elveţiană UBS şi cabinetul de consiliere PwC în raportul lor pe 2020 privind miliardarii, publicat miercuri, 7 octombrie. Un nivel de avere record pentru cei 2.000 de miliardari studiaţi de autorii raportului, care arată un contrast izbitor cu milioanele de indivizi care şi-au pierdut locul de muncă, din cauza crizei sanitare sau cu milionul de francezi care au intrat în sărăcie în această perioadă.
La fel ca patronul Tesla, conducătorii companiilor din sectorul tehnologic au câştigat cei mai mulţi bani, în ultimele luni, subliniază autorii raportului. Dacă UBS şi PwC evită să citeze nume, e suficient să consulţi indicele miliardarilor al Bloomberg pentru a constata că Jeff Bezos (Amazon), Mark Zuckerberg (Facebook), Jack Ma (Alibaba) sau Steve Ballmer (ex-PDG al Microsoft) sunt marii câştigători ai momentului.
Şi aceştia nu s-au îmbogăţit, vânzand mai mult. Acest mare salt înainte al averii miliardarilor provine esenţialmente de pe pieţele financiare, subliniază raportul.
Pe de o parte, magnaţii tech au profitat de profundele schimbări pe care criza sanitară şi perioada de izolare le-au adus în obiceiurile de consum şi de muncă. Succesul aplicaţiilor de videoconferinţe, ca Zoom, al platformelor de comerţ online, ca Amazon, au convins investitorii să mizeze pe tot ce străluceşte tehnologic.
„Valorile tech au fost primele care au crescut pe Bursă şi ele au câştigat mult mai mult decât celelalte, ceea ce le-a accentuat avansul”, confirmă Alexandre Baradez, responsabil cu analizele economice pentru cabinetul de consultanţă finanicară IG, contactat de France 24. Şi cum aceşti PDG deţin adesea părţi din companiile lor, au profitat din plin de acest avânt pe Bursă spre tech.
Pe de o parte, „pieţele financiare au contribuit, ca în orice criză, la creşterea inegalităţilor”, subliniază Alexandre Baradez. La începutul pandemiei, Bursele au suferit, înregistrând scăderi de circa 20%, ceea ce a reprezentat „o oportunitate pentru investitori”, notează analistul financiar. Dar pentru a cumpăra în plină criză, trebuie să ai forţă să-ţi asumi riscul de înregistra pierderi până îşi revine Bursa. Cu alte cuvinte, doar cei mai bogaţi îşi puteau permite să investească mult în plină furtună financiară.
Când a început să se îmbunătăţească conjunctura bursieră, începând din aprilie, aceşti miliardari au profitat mai mult decât ceilalţi. „Trebuie să recunoaştem că au curaj”, a afirmat pentru „Guardian” Josef Stadler, oficial al UBS Global Family Office, departamentul care gestionează relaţiile cu clienţii cei mai bogaţi.
Curaj? Desigur, dar mai e şi ceea ce Alexandre Baradez numeşte efectul… „Tina”, altfel spus „There is no alternative” (nu există alternativă). Aceşti super-bogaţi au portofolii care trebuie investite ca să producă bani… dar unde? Obligaţiunile de stat, adică datoria suverană, aduc foarte puţin, deoarece băncile centrale emit multe cu dobândă foarte mică, pentru a strânge bani să-şi finanţeze planurile de relansare.
Imobiliarul nu este nici el prea atractiv în vreme de criză „căci cumpărătorii caută tot mai mult să cumpere în afara marilor centre urbane pentru a avea aer”, aminteşte analistul IG. Centrele oraşelor, unde se găseşte imobiliarul de lux care este plasamaentul prin excelenţă al marilor averi, nu este atractiv în acest moment. „Rămân deci acţiunile”, conchide Alexandre Baradez.
Dar dincolo de ipotetica revoltă populară contra ultra-bogaţilor, această creştere inedită a bogăţiei miliardarilor este mai ales o problemă democratică, crede Alexandre Baradez. În opinia lui, această tendinţă „împinge electoratul din ce în ce mai mult în braţele extremelor”. Şi faptul că raportul UBS şi PwC notează că doar un miliardar din zece s-a angajat, public, să verse o parte din averea sa pentru susţinerea eforturilor de apărare a economiei nu va îmbunătăţi, desigur, imaginea lor în ochii opiniei publice.
RADOR
Foto: Andrea Piacquadio, de la Pexels
Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.
