Ascultă Radio România Cluj Live

Ce mai citim: Scurt istoric al semnelor de carte

Cel mai vechi semn de carte care a supraviețuit până în zilele noastre a fost fabricat în anul 1584. Îi aparținuse tipografului reginei Elisabeta I, o bucată de mătase cu franjuri pe margini. Un alt semn de carte la fel de vechi există în prezent în Muzeul Regal din Brunei: este din fildeș și se știe că a fost confecționat în India. Are modele geometrice sculptate și datează din secolul al XVI-lea.
Firește că pe măsură ce lectura a devenit un act individual și derulat în tăcere, apar din ce în ce mai numeroase semne de carte. În secolul al XVIII-lea în Anglia multe edituri au început să atașeze de cotorul fiecărei cărți fâșii subțiri de material textil, un obicei care se mai întâlnește și în ziua de astăzi.

Ce mai citim: Scurt istoric al semnelor de carte

Articol editat de Bianca Câmpeanu, 31 mai 2020, 06:00 / actualizat: 31 mai 2020, 7:10


La mijlocul epocii victoriene, semnele de carte erau vândute împreună cu ziarele și revistele și erau considerate locul ideal pentru reclame. Tot din acea perioadă, revistele pentru femei din Londra au început să se vândă cu semne de carte brodate, care arată ca niște mici bijuterii.
Tot de la sfârșitul secolului al XIX-lea datează și primele colecții de semne de carte. Cea mai mare colecție de semne de carte din lume îi aparține unul olandez. El a început să colecționeze în 1982 și a strâns în aproape 40 de ani peste 100.000 de semne de carte din toată lumea.
Editorul italian Massimo Gatta a publicat chiar la începutul acestui an o carte dedicată semnelor de carte. Spune Massimo Gatta că obiceiul de a pune semn la locul unde ai ajuns cu lectura este de fapt un fel de a-ți da întâlnire cu tine însuți în viitor. De a relua un dialog interior, cu tine și cu textul scris, de la momentul despărțirii. Un gest de afecțiune față de cartea ca obiect, care-și pierde parcă farmecul odată cu apariția cărților în format electronic.
La începutul secolului XX poetul italian Gabriele d’Annunzio avea obiceiul să preseze între paginile care îi plăceau cel mai mult semne vegetale, frunze și flori.
Apariția bilețelelor de tip post-it, mici și colorate, cu lipici în partea de sus, a însemnat o adevărată revoluție pentru semnele de carte. Bilețelele colorate sunt ușor de găsit între paginile cărții, îți oferă spațiu suficient să-ți notezi idei de ținut minte și, în plus, nu murdăresc și nu distrug cartea.


În prezent au apărut semne de carte sofisticate, cu lumină încorporată, astfel încât să poți citi și pe întuneric fără să-i deranjezi pe cei aflați în aceeași cameră, sau foarte util atunci când ești în călătorie cu trenul sau avionul.
La noi, multe edituri vând cărțile cu semne personalizate și există o varietate foarte mare de obiecte foarte potrivite ca suvenir sau cadou pentru iubitorii de lectură pe hârtie, în vechiul și fermecătorul stil clasic.

 

Text/foto: Doina Borgovan

Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebooktwitter și instagram.

Ce mai citim: Recomandarea editorului: Omulețul din perete
Ce mai citim? duminică, 4 februarie 2024, 00:00

Ce mai citim: Recomandarea editorului: Omulețul din perete

Mă bucur tare mult să revin la Radio Cluj cu încă o recomandare n’autor. Mi-am propus ca astăzi să vă povestesc puțin despre un titlu...

Ce mai citim: Recomandarea editorului: Omulețul din perete
Ce mai citim: Recomandarea bibliotecarului
Ce mai citim? duminică, 28 ianuarie 2024, 00:00

Ce mai citim: Recomandarea bibliotecarului

Nu te găsesc pe nicăieri, publicată în 2021 la Editura Publica e cartea autobiografică a autoarei Laura Ionescu, care și-a descoperit pasiunea...

Ce mai citim: Recomandarea bibliotecarului
Ce mai citim. Recomandarea traducătorului
Ce mai citim? duminică, 21 ianuarie 2024, 06:00

Ce mai citim. Recomandarea traducătorului

”Tăcerea zeilor”, de Yahia Belaskri, Casa Cărții de Știință, 2023, traducere din limba franceză și note de Alexandra Ionel Născut la...

Ce mai citim. Recomandarea traducătorului
Ce mai citim: Un roman despre identitate, apartenență și adaptare
Ce mai citim? duminică, 14 ianuarie 2024, 00:00

Ce mai citim: Un roman despre identitate, apartenență și adaptare

Am vizitat pentru prima dată Serbia și Bosnia în vara anului 2021 și întrebarea care mi s-a învârtit prin minte multă vreme a fost legată de...

Ce mai citim: Un roman despre identitate, apartenență și adaptare
Ce mai citim? duminică, 24 decembrie 2023, 06:00

Ce mai citim: Recomandarea librarului [AUDIO]

”Maniunea”, Narine Abgarian, editura Frontiera, 2023, traducere în limba română de Anca Irina Ionescu Când am aflat că Editura Frontiera a...

Ce mai citim: Recomandarea librarului [AUDIO]
Ce mai citim? duminică, 17 decembrie 2023, 00:00

Ce mai citim: Recomandarea bibliotecarului

Romanul lui Cătălin Pavel, Toate greșelile care se pot face, apărut la editura Humanitas, în anul 2022, este o carte despre erorile,...

Ce mai citim: Recomandarea bibliotecarului
Ce mai citim? duminică, 10 decembrie 2023, 06:00

Ce mai citim: Recomandarea editorului – ”Toată dragostea dintr-o fotografie arsă”

Vă recomand astăzi o carte publicată recent în colecția n’autor ficțiune, ”Toată dragostea dintr-o fotografie arsă”, cel de-al...

Ce mai citim: Recomandarea editorului – ”Toată dragostea dintr-o fotografie arsă”
Ce mai citim? duminică, 3 decembrie 2023, 00:00

Ce mai citim: Recomandarea traducătorului – ”Dă noaptea deoparte” [AUDIO]

A apărut în această toamnă la editura Casa Cărții de Știință traducerea romanului câștigător al premiului Celor Cinci Continente ale...

Ce mai citim: Recomandarea traducătorului – ”Dă noaptea deoparte” [AUDIO]