Potrivit Serviciului de presă al universității, ultima dată un astfel de recensământ a fost efectuat de cercetătorii din Suedia, în anul 1887, care este acum destul de depășit.
Articol editat de cristina.rusu, 22 mai 2020, 18:00 / actualizat: 22 mai 2020, 20:40
Potrivit Serviciului de presă al universității, ultima dată un astfel de recensământ a fost efectuat de cercetătorii din Suedia, în anul 1887, care este acum destul de depășit.
Oamenii de ştiinţă suedezi au publicat şi o listă cu aceste moluşte de apă dulce. În total, oamenii de știință au numărat 104 specii din aceste animale nevertebrate protostomiale. Lista reprezintă o evaluare a stării de conservare a 104 specii şi stabilește gradul de amenințare cu dispariția a acestora, în vederea adoptării unor măsuri de conservare pentru reducerea tendinței.
Acest recensământ este parte a unui demers mai amplu organizat de Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii (UICN). Potrivit rezultatelor studiului, mai puțin de 2% din fauna globală a moluștelor de apă dulce a reușit să pătrundă în zona arctică. Din cauza condițiilor naturale specifice, diversitatea speciilor de melci și bivalve din Arctica este destul de mică.
Oamenii de știință au prezentat unele concluzii și despre caracteristicile care le permit să supraviețuiască în zona arctică:
În primul rând, hermafroditismul, datorită căruia un singur exemplar, în condițiile unui număr limitat de exemplare din specia sa, se poate împerechea cu orice reprezentant al populației (în plus, multe specii de moluște arctice sunt autofertile). O altă caracteristică utilă este capacitatea de a se ‘răspândi prin aer’, de exemplu, cu ajutorul păsărilor. În plus, ciclul de viață scurt al moluștelor ajută la înmulțirea rapidă și la formarea unor populații viabile în apele din nord, a declarat Serviciul de presă al șefului Laboratorului de Macroecologie și Biogeografie a vertebratelor, din cadrul Universității de Stat din Sankt Petersburg, Maxim Vinarski.
Potrivit cercetătorului rus, merită evidențiată capacitatea acestor nevertebrate de a menține viabilitatea lor chiar şi atunci când ele sunt congelate în gheață.
Potrivit serviciului de presă, în Arctica nu există plante sau animale endemice, o specie care ar trăi doar pe acest teritoriu. Toate moluștele de apă dulce, care trăiesc acolo, au venit din altă parte, din latitudini inferioare. Oamenii de știință cred că absența moluștelor endemice în Arctica se datorează „tinereții geologice” a acestui teritoriu, care s-a eliberat recent de suprafaţa înghețată.
Biologii au comparat, de asemenea, bogăția de specii a subregiunilor individuale din zona arctică: Arctica europeană, nordul extrem al Siberiei, Bering și America de Nord. S-a dovedit că cea mai mare diversitate de specii este în Siberia – 57 din cele 104 specii descrise trăiesc aici.
Cea mai săracă în faună de moluşte este America de Nord, unde au fost descoperite doar 39 de specii de moluşte de apă dulce. Această diferență nu poate fi explicată.
Moluștelele din America de Nord sunt studiate de mai bine de 200 de ani. Potrivit lui Vinarski, din cauza încălzirii globale, speciile de animale care trăiau în condiții mai puțin severe pătrund astăzi în regiunea arctică. Deja, se poate spune că cel puțin trei specii de melci și bivalve își pot extinde habitatele lor departe spre nord, în condiţiile unor schimbări climatice globale. Aceasta poate avea efecte imprevizibile asupra ecosistemelor aborigene, de exemplu, provocând aglomerarea speciilor locale de moluște.
De asemenea, este posibil să se mute în nord ş focarele de boli transmisibile, parazitare, care pot fi intermediate de multe specii de moluște de apă dulce, a mai spus Vinarski.
Omul de știință a menționat că, deși influența speciilor străine de moluște asupra comunităților de apă dulce din Arctica este minimă, în următoarele decenii această situație s-ar putea schimba.
RADOR
Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.
Părul alb este o manifestare a unui mecanism de apărare împotriva cancerului. Rezultă din diferențierea celulelor stem ale foliculilor de...
Un autoportret de Frida Kahlo, în care artista este înfățișată dormind într-un pat deasupra căruia se află un schelet uriaș, prezentat la...
Cercetători de la Universitatea Nicolaus Copernicus din Polonia au descoperit că fructele şi legumele de culoare violet, precum afinele,...
Un bărbat a descoperit lingouri şi monede de aur în valoare de circa 700.000 de euro în timp ce săpa o piscină în grădina casei sale din...