Incluziv: Problema punctului de echilibru: despre tulburarea afectivă bipolară [AUDIO]

Existenţa unei persoane cu tulburare afectivă bipolară se află mereu ca într-un balansoar; fie că este pe culmile fericirii maniacale, fie că e cufundată în depresie şi în sentimentul de inutilitate, cert e că, fără ajutor, nu se poate menţine în punctul de echilibru. Situaţia seamănă oarecum cu diabetul, în care problema cea mai gravă nu o reprezintă valorile prea scăzute sau prea ridicate – acestea în sine se pot controla -, ci dereglarea mecanismului responsabil de stabilitatea sistemului.
Despre această condiţie am stat de vorbă cu Prof. Univ. dr. Ioana Micluţia, şeful secţiei Psihiatrie II din cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj:

Articol editat de Bianca Câmpeanu, 5 mai 2020, 13:20

Existenţa unei persoane cu tulburare afectivă bipolară se află mereu ca într-un balansoar; fie că este pe culmile fericirii maniacale, fie că e cufundată în depresie şi în sentimentul de inutilitate, cert e că, fără ajutor, nu se poate menţine în punctul de echilibru. Situaţia seamănă oarecum cu diabetul, în care problema cea mai gravă nu o reprezintă valorile prea scăzute sau prea ridicate – acestea în sine se pot controla -, ci dereglarea mecanismului responsabil de stabilitatea sistemului.
Despre această condiţie am stat de vorbă cu Prof. Univ. dr. Ioana Micluţia, şeful secţiei Psihiatrie II din cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj:

Andrea Nagy: O primă problemă atunci când discutăm de o afecţiune psihică este să găsim cuvintele potrivite. Care sunt termenii pe care nu îi folosim când discutăm despre tulburarea afectivă bipolară?

Ioana Micluţia: De obicei oamenilor le vine mai uşor să creadă şi să spună că persoana este alienată, că este nebună, că este maniacă (folosind termenul de maniac altfel decât în accepţiunea sa clinică).

Andrea Nagy: Şi atunci, ce este mai exact această tulburare?

Ioana Micluţia: După cum îi spune şi numele, are doi poli: un pol în care persoana este tristă, fără nădejde, mai lentă (o recunoaştem puţin mai greu, pentru că nu se lamentează); în schimb la celălalt pol, cel de manie, persoana este foarte exaltată, de o veselie contagioasă, cu manifestări comportamentale exagerate.

Andrea Nagy: De ce apare tulburarea bipolară?

Ioana Micluţia: În primul rând are o bază organică, adică sunt nişte mediatori cerebrali perturbaţi. Când suntem depresivi, e foarte scăzut nivelul serotoninei, aşa-numitul hormon al fericirii. De aceea probabil instinctiv, când suntem necăjiţi, mâncăm ciocolată ca un fel de antidepresiv natural. Când omul este maniacal, s-ar putea ca serotonina să fie în exces. Dar mai există şi alţi mediatori implicaţi: dopamina, noradrenalina; şi aceştia au variaţii.

Andrea Nagy: Aşadar situaţia seamănă oarecum cu diabetul: problema este mecanismul care controlează aceste variaţii.

Ioana Micluţia: Exact. Noi avem variaţii şi fireşti: într-o zi suntem mai trişti, în alta suntem mai voioşi, acestea sunt variaţiile date de natură.

Andrea Nagy: Se poate ţine sub control tulburarea afectivă bipolară?

Ioana Micluţia: Dacă vorbim de o persoană în depresie, îi dăm un antidepresiv care are ca mecanism intrinsec restabilirea nivelului de noradrenalină şi serotonină. Iar în manie tot aşa, există există stabilizatori de dispoziţie care amortizează un pic excrescenţele acestea de fericire nejustificată. Mai ales în depresie, un demers extrem de pertinent dovedit ştiinţific este psihoterapia. Încă din primele zile se poate recomanda psihoterapie cognitivă, care schimbă un pic felul gândurilor absolutiste: adică „eu sunt cel mai nevrednic, eu sunt lipsit de valoare”. Deci nu neapărat medicamentele sunt singurele care remediază boala.

Andrea Nagy: Despre depresie se ştie că se poate transmite între persoane care sunt foarte apropiate. E la fel şi în cazul acestei tulburări?

Ioana Micluţia: Odată că există o eritabilitate, adică o bază genetică în moştenirea acestei vulnerabilităţi spre tulburarea afectivă bipolară. În plus, dacă vezi în casă felul în care se reacţionează, vei reacţiona pe model imitativ. Exemplificarea unei astfel de eredităţi este în familia Hemingway: tatăl lui Ernest Hemingway s-a sinucis prin împuşcare, la rândul său el s-a sinucis tot aşa. Ultima nepoată a sa e cu tulburare afectivă bipolară, dar stăpânită medicamentos.
Episoadele se vindecă integral, deci persoana acţionează normal între episoade: se bucură de viaţă, poate să aibă copii, poate să-şi facă serviciul. Nu există un semn distinctiv pe care noi să-l recunoaştem, că acea persoană a fost cândva depresivă sau maniacală. Arată ca noi toţi.

Andrea Nagy: În 2018 aţi coordonat un congres cu tema Stigmatizarea în psihiatrie. Care e situaţia acum?

Ioana Micluţia: Încă ne confruntăm cu această desconsiderare a persoanelor cu probleme psihice. Încă stau mai mult la coadă la cabinetele medicale, încă i-ar pune în şomaj mai repede decât ar fi cazul, sau s-ar dori pensionarea lor pe caz de boală când pensionarea nu este o soluţie, ci este o condamnare.

Andrea Nagy: În aprilie a avut loc un incident la Bucureşti, în care un bărbat cu tulburare afectivă bipolară a fost împuşcat de forţele de ordine. Credeţi că soluţia ar putea fi o mai bună informare?

Ioana Micluţia: La ultimul incident m-a contactat un coleg din America şi mi-a spus: „Trebuie să faceţi cursuri pentru forţele de ordine.” Şi la noi la spital de multe ori vin prin apelarea numărului 112 şi forţele de ordine, dar la mulţi am văzut că ştiu să se comporte extrem de civilizat cu cel care urmează să fie internat. Trebuie mai întâi să încerci să negociezi, să vorbeşti pe un ton care să-l securizeze, să nu se apeleze la forţă.

Andrea Nagy: Care e situaţia în aceste zile în spitalele de psihiatrie?

Ioana Micluţia: Şi spitalele de psihiatrie sunt acum într-o situaţie dificilă: ne aşteptam să nu fie cazuri psihiatrice în perioada aceasta, totuşi sunt. Foarte ciudat este că pacientul când iese din psihiatrie nu înţelege de ce s-a schimbat societatea, i se pare foarte straniu cum arată oraşul şi care sunt restricţiile, cum trebuie să le respecte. E ciudat şi pentru noi.

Andrea Nagy

Foto: arhivă Radio Cluj

Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.