Frica ne afectează corpul și ne ține departe de succes
Potrivit specialistului, în momentul în care apare o percepție în creierul nostru legată de un posibil pericol (real sau imaginar), prima zonă din corp informată este zona glandelor suprarenale, care declanșează în corp ”hormonii stresului” (adrenalina, norepinefrina și cortizolul).
Articol editat de Bianca Câmpeanu, 29 noiembrie 2019, 06:00 / actualizat: 29 noiembrie 2019, 18:08
Adrenalina este răspunzătoare pentru reacțiile noastre imediate în situații de stres puternic, respectiv de îngrijorare sau frică intensă. Aceasta ne mărește ritmul cardiac, ne crește tensiunea arterială și nivelul de energie. Cortizolul este eliberat de către glande câteva minute mai târziu de la apariția fricii și are rolul de a menține echilibrul proceselor corpului în situații periculoase prin reducerea proceselor care nu sunt necesare în momentul respectiv (de ex. digestia și creșterea sistemului imunitar) și alocarea resurselor de energie sistemelor care au nevoie imediată de ea, explică psihologul Laura Maria Cojocaru, președinte și fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă (INLPSI).
Negativitatea afectează memoria pe termen scurt și slăbește puterea voinței
În plan mental și emoțional, un pachet de convingeri deficitare legate de viață și o obișnuință comportamentală de tipul îngrijorare, frică, prevenție exagerată, neîncredere în oameni, negativitate, atenție direcționată predominant pe minusuri duc la incapacitatea de a face planuri și de a rezolva probleme, la iritabilitate, depresii clinice, afectează memoria pe termen scurt, slăbesc puterea voinței, ambiția, motivația.
Frica existențială (legată de viața personală sau a celor dragi), nerăbdarea, dependența de securitate de orice tip și alte tipuri de dependențe, atașamentele de orice fel, frica de abandon, frica de singurătate, frica de sărăcie etc. afectează în mod direct rinichii și stomacul (așa cum am arătat mai sus) și în mod indirect (prin somatizare = răspunsul corpului fizic la modul de gândire) zona capului și sănătatea în zona picioarelor.
Totodată, specialistul afirmă că zona capului este afectată de încrâncenarea în a vedea aspectele defavorabile ale vieții, în a merge pe tipare vechi, depășite, în a ne agăța cu orice preț de lucruri, situații, persoane care nu mai au legătură cu prezentul și cu starea de beneficiu concret pentru noi. Problemele din zona picioarelor sunt de asemenea legate de încrâncenare, cu nuanța specifică de a nu vrea să înaintăm în viață, să facem lucruri noi, în modalități noi, să acceptăm persoane și contexte noi.
Emoții și atitudini recomandate de psiholog
Sunt câteva emoții și atitudini pe care ar trebui să ni le antrenăm astfel încât viața noastră să nu fie afectată în sens negative. Printre acestea, enumerăm: flexibilitate, adaptabilitate, perspective și soluții multiple, capacitate de atingere obiective prin voință, motivație, răbdare, reacție bună la elementul surpriză, capacitatea de căuta și învăța lucruri noi, vitalitate, asumarea dreptului de a fi, de a avea, asumarea dreptului de a trăi în bucurie și plăcere, activități menite creșterii inteligenței emoționale, organizare, prioritizare, mișcare fizică, joc, timp petrecut în natură, înot, îngrijire fizică, masaj, yoga, Qigong ș.a.
Totodată, specialistul este de părere că o serie de 4 convingeri puternic întipărite în mintea noastră ne pot ajuta să acționăm într-un mod mult mai sănătos atât pentru noi, cât mai ales pentru societate:
“Sunt în siguranță, trăiesc în prosperitate pe toate planurile, merit să trăiesc plăcerile vieții, îmi iubesc corpul și am încredere în înțelepciunea lui, îmi iubesc viața și provocările ei care mă ajută să devin cea mai bună variantă a mea.”
“Eu pot, cred în mine și reușesc”
“Îmi îndeplinesc orice obiectiv cu ușurință și plăcere”
“Eu știu cine sunt, care este rolul meu în lume și cum îmi doresc să trăiesc”
Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.
