„Dr. Livingstone, presupun?” [AUDIO]
Foto: wikipedia
Articol editat de cristina.rusu, 10 noiembrie 2019, 18:00 / actualizat: 10 noiembrie 2019, 20:33
Foto: wikipedia
Articol editat de cristina.rusu, 10 noiembrie 2019, 18:00 / actualizat: 10 noiembrie 2019, 20:33
În 21 martie 1871, Henry Morton Stanley pornea din portul african Bagamoyo în ceea ce spera că va fi nu doar o aventură, ci o piatră de temelie a carierei sale.
Jurnalistul în vârstă de 30 de ani sosise pe continentul african desemnat de publicaţia New York Herald, el nu venise însă în căutarea senzaţionalului. Stanley a fost însărcinat cu conducerea unei expediţii care să-l găsească pe exploratorul David Livingstone, care dispăruse în inima continentului cu 6 ani în urmă.
Cu toate că nu a mai pus piciorul în Africa înainte, Stanley, un american care a luptat pentru ambele tabere în războiul civil, s-a înhămat fără preget la această misiune. A alcătuit o caravană cu peste 100 de animale de povară înainte de a porni în necunoscut.
Oriunde ar fi Livingstone – scria tânărul editorilor de la New York Herald -, îl voi găsi. Dacă e viu, îi veţi auzi cuvintele; dacă e mort, îi voi aduce rămăşiţele acasă.
În acea vreme, dr. Livingstone era unul dintre cei mai cunoscuţi exploratori ai Africii. Printre altele, misionarul scoţian era renumit pentru că a parat de unul singur atacul unui leu, a studiat întregul curs al râului Zambezi şi a traversat continentul de la un capăt la altul.
În 1866, Livingstone a pornit în ceea ce ar fi trebuit să fie ultima, dar şi cea mai importantă explorare a sa: descoperirea izvoarelor Nilului. Expediţia ar fi trebuit să dureze doi ani, dar până în 1871, deci după 6 ani, abia dacă existau veşti despre locul în care se află. La acea dată mulţi europeni îl credeau deja mort pe marele explorator.
Foto: wikipedia
Stanley ştia că Livingstone a fost văzut ultima oară în apropiere de lacul Tanganyka, dar nu era lucru uşor să ajungă acolo. Până în octombrie 1871 expediţia lui s-a descurcat cu poticneli şi întoarceri din drum, caravana fiind nevoită să treacă prin mlaştini unde crocodili stăteau la pândă şi roiuri de muşte ţeţe îi supărau pe călători. Multe din animalele caravanei au murit, laolaltă cu îngrijitorii lor, Stanley însuşi suferind de dizenterie şi malarie. Până când au ajuns în Ujiji, un sat de pe teritoriul actual al Tanzaniei, cei care au rămas în viaţă au traversat peste 1000 de km de teren extrem de ostil.
În 10 noiembrie 1871, lui Stanley i-au ajuns la urechi zvonuri despre un om alb care trăia în Ujiji. Stanley s-a îmbrăcat cu cele mai bune haine pe care le avea şi a intrat în sat, urmat de o mulţime curioasă. Printre localnici a zărit un european slab şi bărbos, cu păr alb şi a simţit că l-a găsit pe cel pe care-l căuta. S-a apropiat de el, i-a întins mâna şi i-a adresat întrebarea care a devenit faimoasă: „Dr. Livingstone, presupun?” Când străinul i-a dat un răspuns afirmativ, Stanley a oftat a uşurare şi a exclamat: „Îi mulţumesc lui Dumnezeu că v-am întâlnit!”
După cum a aflat ulterior Stanley, expediţia lui Livingstone nu mersese deloc bine. Hamalii i-au dezertat şi i-au furat animalele, iar după ce a contactat o serie de boli tropicale, cu puterile slăbite, a fost nevoit să călătorească laolaltă cu negustori arabi de sclavi. Trăia de câţiva ani în coliba din Ujiji când a fost găsit.
În ciuda stării fizice proaste, Livingstone a refuzat să se întoarcă acasă. Reaprovizionat de Stanley, şi-a exprimat dorinţa de a-şi continua marea expediţie: căutarea izvoarelor Nilului. Cariera lui Stanley a luat avânt după întoarcerea sa în Statele Unite, el lansând chiar o carte ce a devenit bestseller, cu titlul Cum l-am găsit pe Livingstone.
Sursă: History.com
Andrea Nagy
Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Născută pe 8 iunie 1908 în statul brazilian Rio Grande do Sul, călugărița Inah Canabarro Lucas a devenit călugăriță catolică la începutul...
Nutriţionistul american Debbie Williams subliniază importanţa unei alimentaţii corecte pentru sănătatea inimii şi recomandă un cocktail...
Cercetările arată că poluarea de la produsele farmaceutice are potenţialul de a afecta comportamentul şi migrarea somonului, iar pe termen lung,...
Studiile realizate atât pe animale, cât şi pe oameni, arată că există şi diferenţe biologice atunci când vine vorba de sistemul imunitar al...