Clujul şi rolul său la urcarea pe tron a lui Mihai Viteazul

La sfârşitul secolului al XVI-lea, abdicarea principelui transilvan Sigismund Báthory în favoarea vărului său filopolon, Andrei, a înclinat balanţa imperialilor spre domnul Ţării Româneşti Mihai Viteazul. Acesta va prelua şi planul dacic de restaurare a fruntăriilor vechiului regat prin unirea celor trei ţări române.

Articol editat de cristina.rusu, 11 octombrie 2019, 11:29

La sfârşitul secolului al XVI-lea, abdicarea principelui transilvan Sigismund Báthory în favoarea vărului său filopolon, Andrei, a înclinat balanţa imperialilor spre domnul Ţării Româneşti Mihai Viteazul. Acesta va prelua şi planul dacic de restaurare a fruntăriilor vechiului regat prin unirea celor trei ţări române.

Chiar dacă nu era capitala principatului Transilvaniei, Clujul va juca un rol cheie în epopeea primei uniri a românilor sub un singur sceptru. Cel mai bogat oraş din Transilvania, cu peste 10.000 de locuitori, cetatea de pe Someş va deveni placa turnantă a intereselor imperiale în zonă, cu orientare spre Ţările Române, dar şi un centru de spionaj, după cum atestă istoricul Tudor Sălăgean:

Clujul era oraşul de legătură între Imperiul German şi Ţara Românească. Banii trimişi lui Mihai erau trimişi practic la Cluj: oamenii lui Mihai îi ridicau de aici, de la bancherii din oraş, care apoi şi-i recuperau de la împărat.

Clujul era cel mai important centru financiar, centru comercial din zonă, oraşul care asigura legătura practic între Europa Centrală şi Ţările Române.

Foarte multe veşti despre Mihai circulau tot prin Cluj, care era capitala informaţiilor în perioada respectivă. În hanurile din Cluj erau oameni din toate locurile, oameni care adunau informaţii şi făceau şi un fel de spionaj (iscodeau, să spunem aşa).

Clujul a jucat încă de la început, de la urcarea pe tron a lui Mihai, de la alăturarea sa la Liga Sfântă, un rol extrem de important din acest punct de vedere. (Tudor Sălăgean)

Înainte de a intra Mihai Viteazul în cetatea Clujului, oraşul alesese un primar român, pentru a intra în graţiile marelui domnitor muntean. Şi asta într-o perioadă când românii ortodocşi erau excluşi din viaţa comunitară a Transilvaniei.

Cu detalii profesorul Vladimir Bogosavlievici:

Oraşul nostru a avut un primar român, Andrei Stâncel. Acesta era omul lui Mihai, înainte de a intra Mihai în Cluj. De la 1 noiembrie 1599 Mihai era principe al Transilvaniei. Şi atunci clujenii, să se aibă bine, l-au pus pe Andrei Stâncel, român fiind, ca să îmbuneze voievodul român. El era un om de legătură al lui Mihai, anunţa mişcările de trupe. Era un om de încredere, pentru că Mihai a avut legături cu oraşul nostru.

Alba Iulia era capitala principilor, dar principii veneau des prin Cluj. Şi erau cazaţi la Casa Kakas (Cocoş) sau Palatul Principilor, care este în partea de nord a actualei clădiri Jóşika (Piaţa Unirii nr. 10). Sigismund Báthory de acolo a privit cum nobilimea pro-turcă a fost decapitată. (Vladimir Bogosavlievici)

Există o singură certificare a prezenţei lui Mihai Viteazul la Cluj: la 12 august 1601, când a venit pentru a ridica un steag în memoria căpitanului său Baba Novac, martirizat de nobilimea maghiară.

Vladimir Bogosavlievici:

Mihai intră în Cluj. Clujenii aveau o mare frică de domnitorul muntean, fiindcă îl uciseseră pe Baba Novac, pe celebrul lui general. Sigur că a fost ordinul aristocraţiei, al nobilimii, dar au participat şi ei cât de bine (avem în arhive plata călăilor). Basta a intervenit. Mihai nu a avut ce face, până la urmă ridică celebrul steag alb în faţa Bastionului Croitorilor.

Ulterior, în 1932, acolo se va pune o troiţă, iar în 1975 celebrul sculptor Virgil Fulicea va ridica acel monument. Dintre copiii lui Mihai, Florica şi Nicolae Pătraşcu au fost în Cluj. De Florica se ştie sigur.

Există zvonuri că Nicolae Pătraşcu ar fi urmat cursurile Colegiului Iezuit cu rang de universitate: prima universitate a Clujului, care era situată unde este acum biserica reformată (numită şi Biserica lui Matia), lângă Liceul Gheorghe Şincai.

Colegiul a funcţionat cu întreruperi şi destul de puţin, în 1603 a fost desfiinţat de către protestanţi. Deci familia lui a fost prezentă în Cluj, a fost şi arestată de Basta, ca să-l aibă pe Mihai la mână (sigur, pe urmă li s-a dat drumul).

Despre trecerea lui Mihai Viteazul prin Cluj, ultimul oraş medieval pe care l-a vizitat domnitorul înainte de a fi asasinat, există dovezi certe, inclusiv nota de plată a cinei şi cazării la cel mai bun han din oraş. Nu ştim cât de ataşat a fost Mihai Viteazul de Cluj, lucru cert însă e că nu i-a retras privilegiile nici după ce a avut dovada trădării sale.

Ovidiu Moldovan / Andrea Nagy

Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.