Trăinicie şi succes: drumurile Imperiului Roman

Drumurile erau arterele vitale ale Romei. Erau cele care făceau ca armata să-şi primească proviziile la timp, ori ca patricienii să nu ducă lipsa produselor de lux cu care s-au obişnuit. Drumurile romane erau trainice şi bine făcute. În multe locuri, drumurile din ziua de azi au la bază vechile construcţii romane. Reţeaua de drumuri era construită şi întreţinută de soldaţi, care uneori se foloseau şi de ajutorul unor specialişti pentru a obţine cel mai bun rezultat.

Articol editat de Bianca Câmpeanu, 27 mai 2019, 06:00 / actualizat: 27 mai 2019, 9:42

Paternus a fost un senator roman care a trăit în secolul al III-lea al erei noastre. Conform notiţelor sale, un nou drum era construit de către legionari, la ordinul guvernatorului provinciei. În primă fază aceştia erau ajutaţi de către topometrişti, care trasau, cu instrumente de măsură şi în funcţie de particularităţile terenului, linia viitorului drum. Apoi urmau aşa-numiţii degajatori, care nivelau terenul şi delimitau suprafaţa, cu ajutorul unor experţi numiţi mensores.

Romanii aveau tehnici avansate pentru construirea drumurilor şi se preocupau serios de întreţinerea lor. Un nou studiu apărut în publicaţia Journal of Archeology şi-a propus să aducă în lumină tocmai aceste tehnici. Iniţiatorii studiului au fost surprinşi când au găsit, sub străzile oraşului Pompei, foarte bine conservate sub cenuşa vulcanică, urme de fier. Precum în cazul altor oraşe ale Imperiului, şi drumurile din Pompei erau pavate cu piatră. Dar pavajul era adesea deplasat de traficul intens de căruţe, ceea ce făcea ca întreţinerea drumurilor să fie o treabă costisitoare. Se folosea aşadar fierul topit, ori fierul în combinaţie cu zgură, pentru a umple spaţiile dintre pietre.

Menţinerea drumurilor la un standard ridicat cerea mulţi bani şi mult timp. Dacă o stradă îngustă devenea inutilizabilă din cauza condiţiei proaste a pavajului, atunci traficul era deviat preţ de luni întregi, până când găurile erau astupate. Locuitorii Pompeiului s-au dovedit însă creativi şi au început să utilizeze fierul topit pe care îl turnau sub pietre şi între acestea. Cercetătorii au găsit sute de astfel de reparaţii rapide în oraşul antic, arheologii susţinând că metoda era mult mai rapidă şi mai practică decât pavarea din nou a întregii străzi. Această muncă era făcută, cel mai probabil, de către sclavi; iar cercetătorii fac tot posibilul pentru a studia componenţa chimică a fierului folosit pentru a explica trăinicia şi succesul drumurilor romane.

Andrea Nagy

Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.