Bucuria sărbătorilor de iarnă
Articol editat de Bianca Câmpeanu, 13 decembrie 2018, 12:00 / actualizat: 28 decembrie 2018, 10:15
Aroma cozonacului şi a vinului fiert, bradul frumos împodobit, cântecele de Crăciun şi, nu în ultimul rând, credinţa – toate acestea şi multe altele trezesc în noi bucuria Crăciunului. Cercetătorii oferă explicaţii.
Cu puţin timp înaintea Crăciunului bucuria îi cuprinde pe mulţi. Târgurile de iarnă sunt pline de lume, mâinile se încălzesc pe cana de vin fiert şi din toate părţile se aud colinde sau muzică specifică perioadei de sărbători. Buna dispoziţie se instalează întrucât creierul anticipează o experienţă plăcută: Crăciunul. De când e lumea, perioada premergătoare sărbătorii e cu totul specială. De ce? Răspunsul e foarte simplu – susţine cercetătorul Manfred Spitzer: „Crăciunul se petrece la noi în creier.”
Neurobiologia stării de bucurie
Există mulţi factori care declanşează bucuria specifică lunii decembrie: Ajunul e sărbătoarea iubirii, petrecem cu familia şi cei apropiaţi, oferim şi primim cadouri, cântăm împreună şi, probabil, ne gândim la solidaritate sau reciprocitate – explică Spitzer. Data de 24 decembrie în sine reprezintă un motiv pentru instalarea stării de bucurie. Solstiţiul de iarnă (în jurul datei de 21 decembrie) simbolizează sfârşitul zilelor scurte şi întunecate de iarnă şi revenirea soarelui – un sentiment plăcut pentru toată lumea. Apoi, muzica are un aport deosebit la bucuria noastră: aceasta acţionează asupra structurilor cerebrale implicate în reglarea emoţională, mai ales asupra celor răspunzătoare de declanşarea fricii, pe care le inhibă. Neuroştiinţa poate explica nu numai conexiunea noastră emoţională cu sărbătoarea Crăciunului, ci şi problematica darurilor: „Cine primeşte un cadou neaşteptat se bucură mai mult”, afirmă Spritzer. „Factorul surpriză” conduce la interacţiunea neurotransmiţătorilor şi a hormonilor şi, astfel, apare bucuria. Nu acelaşi lucru se poate spune şi despre cei care ştiu ce cadou îi aşteaptă. Momentele în compania celor dragi, muzica, darurile – toate acestea duc la un singur rezultat: activarea sistemului de recompensă. Neurologul Gerhard Roth explică: „Există celule răspunzătoare de codarea anticipării unei experienţe plăcute şi celule pentru codarea bucuriei.” Cel mai mult ne bucurăm la gândul sau la vederea unor lucruri care promit o recompensă. „Bucuria de dinainte” este, de fapt, forţa care explică starea noastră. Puţin înaintea deschiderii cadourilor, unele persoane simt chiar furnicături în degete: „Este reacţia fizică a bucuriei, produse la nivel cerebral. Iar îndepărtarea ambalajului este o experienţă suplimentară care creşte suspansul”, spune Spitzer.
„Fenomenul Crăciun”
Însă nu toată lumea percepe Crăciunul ca pe o sărbătoare a bucuriei. Mai ales psihiatrii au mult de lucru în perioada de iarnă.
Multe persoane asociază Crăciunul cu zilele lungi şi întunecoase, cu aglomeraţia oraşelor, cu mult stres. Astfel apare depresia, explică Thomas Schläpfer de la Universitatea Bonn.
Dar şi singurătatea duce la amplificarea emoţiilor negative în zilele premergătoare Crăciunului. Pentru a evita marile dezamăgiri, psihiatrul Gerhard Roth ne recomandă să nu avem aşteptări prea mari. Oricum, pentru majoritatea, Crăciunul e o perioadă deosebită. În opinia cercetătorului Manfred Spitzer e important ca magia din jurul sărbătorii să nu piară. Între timp, ştiinţa poate explica procesele prin care se produce bucuria, însă „neurobiologia sărbătorilor” face sfârşitul lui decembrie şi mai interesant:
Cu cât înţelegem mai mult, cu atât fenomenul Crăciun e şi mai uimitor!
RADOR
Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
