Ce ne facem cu lâna de oaie: o aruncăm pe câmp sau îi găsim alte întrebuințări?

Consiliul Județean Sibiu a găzduit, o dezbatere regională referitoare la dezvoltarea produselor eco – inovative din lâna de oaie în domeniul construcțiilor. La eveniment au participat specialiști, autorități ale statului, crescători de ovine, procesatori de lână, constructori, antreprenori, studenți și profesori ai facultăților de agricultură din întreaga țară. Întâlnirea este parte a proiectului ”Cercetări privind dezvoltarea capacităţii de transfer şi comercializare a rezultatelor din cercetare privind valorificarea integrată a resursei naturale de lână. Aplicabilitatea produselor eco – inovative pe baza de lână de oaie în domeniul construcţiilor”.

Articol editat de Bianca Câmpeanu, 17 noiembrie 2018, 06:00 / actualizat: 17 noiembrie 2018, 8:38

Participanţii au discutat despre valorificarea resursei naturale de lână prin identificarea fabricării de materiale şi produse eco – inovative, precum şi necesitatea realizării investiţiilor pentru producerea acestora. Rezultatele cercetării demonstrează că lâna de oaie poate fi utilizată ca material natural pentru termoizolare.

Aceasta poate fi folosită fie ca unic material, fie combinată cu alte materiale naturale cu rol de liant, de conservare și bioprotejare precum argila sau varul natural stins. Directorul de cercetare și dezvoltare al unei companii de textile nețesute, Cezar Bulacu:

Lâna este un bun antibacterian, rezistent la insecte și la molii, foarte ușor de folosit. Datorită compoziției sale respiră foarte ușor, aerul și umezeala pot trece cu ușurință. Acest tip de structură are capacitatea de a gestiona nivelurile de umiditate interne prevenind orice tip de disconfort ecologic. Nu necesită echopamente externe complexe pentru instalarea sa. Filtrează în mod natural aerul din interior, lăsându-l liber de compușii organici volatili, lâna blochează permanent aceste gaze nocive și ajută la protejarea locuitorilor săi de o serie de riscuri pentru sănătate. (Cezar Bulacu)

Unul dintre subiectele atinse a fost spălătoriile de lână din România care sunt pe cale de dispariție. Sibiul fiind o regiune consacrată privind ciobănitul, anul acesta în comuna Sadu a fost pus în funcțiune, după zeci de ani, un darac pentru obținerea firelor de lână. În continuare directorul Centrului de Informare Tehnologică CIT IRECSON, Bogdan Ciocănel:

Moldova, Turcia și alte țări pot să spele lâna în diferite condiții, doar noi suntem supuși unor regulamente europene, iar investiția într-o asemenea spălătorie este foarte mare. Spălătorii industriale nu există în România pentru că nu le-am putut face. De ce nu le-am putut face? Este destul de clar! Este foarte costisitor și regulamentele europene ne-au determinat să nu le putem face. Astfel, s-a născut ideea că dacă statul s-ar putea implica să facă investiții precum în Anglia sau Australia. Nu spunem așa este bine, așa este rău. Noi doar spunem cum este în alte țări și cum este la noi. (Bogdan Ciocanel)

Statisticile arată că în gospodării sau ferme din România există peste 10 milioane de oi. Anual, peste 20 de milioane de tone de lână ar putea ajunge în fabrici sau ateliere. Din păcate, in ultimii ani foarte putina lână a si fost comercializată. Din cauza prețului foarte mic oferit la vânzare, ciobanii au preferat să-i dea foc. În urma discuțiilor purtate, ciobanii sunt mai încrezători și speră ca munca lor să fie, în sfârșit, valorificată:

• Noi, crescătorii de ovine, ar trebui să avem o legătură directă cu cei care prelucrează această lână. Până acum o vindeam la intermediari și era destul de greu.

Reporter: Dumneavostră, crescător de ovine v-ați face o casă cu lână?

• Da! Normal! Toată lumea ar trebui să înțeleagă că natural este mult mai bine decât cu lucruri sintetice care au fost promovate foarte mult în ultimii ani. În urma discuțiilor de astăzi avem o mare speranță în ceea ce spun aceste firme care fac aceste studii asupra lânii. Sperăm să fie un lucru benefic pentru noi fermierii. (Mihai Sopa)
• Până acum nu ni s-a mai propus să ne alăturăm acestei industrii. Am fi mulțumiți dacă am fi ajutați să valorificăm lâna în acest domeniu. Nu am mai fi nevoiți să vindem lâna pe un preț de nimic sau și mai rău să o aruncăm pe câmp. (Florin Dragomir)

Lâna de oaie este folosită ca izolație pentru clădiri de mai bine de 15 ani, în Germania. Încă din 2003 a fost aprobată ca material de construcție în Uniunea Europeană.

Laura Nițu

Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.