Prima pagină » Diverse » De la marmura de slabă calitate, la cea mai cunoscută statuie din lume
De la marmura de slabă calitate, la cea mai cunoscută statuie din lume
Este poate cea mai cunoscută statuie din lume, fiind tot odată un simbol al oraşului Florenţa. Opera, ce atrage sute de mii de turişti în fiecare an, l-a făcut cunoscut pe tânărul Michelangelo în întreaga lume. Puţini ştiu însă că realizarea sa a fost refuzată de mai mulţi sculptori cunoscuţi ai vremii, din cauza materialului de slabă calitate.
Foto: Florența
Articol editat de cristina.rusu,
11 septembrie 2018, 18:00 / actualizat: 11 septembrie 2018, 19:10
Este poate cea mai cunoscută statuie din lume, fiind tot odată un simbol al oraşului Florenţa. Opera, ce atrage sute de mii de turişti în fiecare an, l-a făcut cunoscut pe tânărul Michelangelo în întreaga lume. Puţini ştiu însă că realizarea sa a fost refuzată de mai mulţi sculptori cunoscuţi ai vremii, din cauza materialului de slabă calitate.
La sfârşitul secolului al XV-lea şi începutul secolului al XVI-lea, Florenţa se considera unul dintre centrele importante ale Renaşterii italiene.
Consiliul orăşenesc a delegat aşadar un comitet, cu scopul de a împodobi cu statui interiorul şi împrejurimile catedralei.
Prima sculptură pentru acest proiect a fost realizată de Donatello încă din 1410, înfăţişându-l pe Iosua. A doua statuie urma să-l reprezinte pe Hercule, iar pentru realizarea ei a fost desemnat unul dintre ucenicii lui Donatello.
A doua statuie, poreclită Gigantul, ar fi urmat să fie sculptată dintr-un bloc de marmură de 5 tone, cu o înălţime de 5 metri. A fost comandată de Consiliu în 1464, dar cumva nu a ajuns niciodată să semene cu Hercule.
Giganticul bloc de marmură a fost adus la Florenţa din împrejurimile Carrarei, pentru artistul Agostini di Duccio. Nu se ştie din ce motiv sculptorul a abandonat munca, după ce a sculptat o mică parte în jurul picioarelor. Opera a fost preluată cu 10 ani mai târziu de către un alt artist, Antonio Rossellino.
Rosselino însă a renunţat la contract aproape imediat, pretextând calitatea proastă a marmurei. Statuia neterminată a zăcut apoi sub cerul liber, expusă elementelor naturii. Florentinii au încercat în zadar să găsească un artist pentru a finaliza gigantica statuie, iar marmura era un material prea costisitor să fie pur şi simplu aruncată la gunoi.
În 1501, Consiliul a încercat din nou să găsească un artist interesat de uriaşa statuie. Printre artiştii la care se gândeau se spune că s-ar fi aflat chiar şi Leonardo da Vinci!
Înainte însă de a lua o decizie, a apărut un artist tânăr, în vârstă de doar 26 de ani, aflat la începutul carierei. Acesta era Michelangelo, care a sosit la Florenţa cu planuri mari: o uriaşă statuie a lui David, curajosul erou al Vechiului Testament. După multe dezbateri, Consiliul a acceptat ideea lui Michelangelo.
Michelangelo Buonarroti
Munca a început chiar în ziua următoare. Procesul a fost descris ulterior de scriitorul Giorgio Vasari ca „revenirea la viaţă a ceva ce a fost deja mort”. Trei ani a lucrat Michelangelo la giganticul bloc de marmură.
Opera a fost finalizată în 1504. Un comitet format din iluştrii artişti ai vremii a decis să fie plasată la intrarea în Palazzo Vecchio. În curând soclul a fost construit, iar gigantul a fost transportat în Piazza della Signoria. Statuia a putut fi vizitată începând din septembrie 1504.
Dacă oamenii ar şti câtă muncă a însemnat să termin sculptura, nu li s-ar mai părea atât de extraordinară, spunea Michelangelo despre opera sa. Statuia, care simboliza şi lupta pentru independenţă a Florenţei, a reprezentat o noutate în artă. Spre deosebire de tradiţia medievală, înfăţişa un bărbat complet dezbrăcat. Sculptura a intrat în curând printre preferinţele vizitatorilor.
David
Cu toate acestea, marmura într-adevăr de proastă calitate, expusă intemperiilor, a făcut să nu rămână perfectă pentru prea mult timp. Soclul a fost afectat de trăsnet în 1512, iar braţul lui David s-a rupt la puţin timp după aceasta. În plus, în secolele următoare, statuia a fost deteriorată şi de produsele agresive de curăţare.
În secolul al XIX-lea conducătorii oraşului, văzând toată această distrugere, au dispus realizarea unei copii din ghips. Originalul a fost transportat la Galleria dell’Academia, unde poate fi văzut şi în zilele noastre.
Din păcate, crăpăturile s-au extins foarte mult în materialul de slabă calitate. Seismologii atrag atenţia că în aceste condiţii, extraordinarul monument creat de Michelangelo nu va mai putea fi admirat pentru mult timp…
Andrea Nagy
Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICIsau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
