Punctul Nemo – „cimitirul” deșeurilor spațiale

Articol editat de cristina.rusu, 16 aprilie 2018, 06:00

În „partea centrală a Pacificului de Sud” se află ceea ce se numește Punctul Nemo, cimitirul deșeurilor spațiale. Acesta este și cel mai izolat punct al Pământului.

Punctul Nemo se află în largul coastelor Antarcticii, Noii Zeelande, Insulelor Piticairn şi celor ale statului Chile, a explicat pentru AFP Stijn Lemmens, cercetător la Biroul pentru deşeuri spaţiale din cadrul Agenţiei Spaţiale Europene (ESA), cu sediul în Darmstadt.

Acest loc pierdut în mijlocul Pacificului, supranumit „polul inaccesibilităţii” sau Punctul Nemo – un omagiu adus Căpitanului Nemo, celebrul personaj literar creat de scriitorul Jules Verne -, este cel mai izolat din lume, aflat la o distanţă de 2.688 de kilometri în raport cu cel mai apropiat teritoriu situat deasupra nivelului mării, insula Ducie, un atol nelocuit.

Este mai degrabă o zonă decât un punct”, a explicat Florent Deleflie, astronom la Observatorul din Paris. Şi, întrucât această zonă este foarte mare, ea este cea mai propice pentru acest gen de operaţiuni, a adăugat acelaşi astronom francez

Chiar în cazul unei prăbuşiri controlate, rămâne o incertitudine în privinţa punctului de intrare în atmosferă pentru fiecare vehicul spaţial, a mai precizat el.

În plus, Punctul Nemo este o zonă care pare să găzduiască puţină faună şi floră, a subliniat Stijn Lemmens.

„Prin urmare, el este folosit ca o zonă de descărcare, sau ca un ‘cimitir spaţial’, pentru a folosi un termen mai politicos”, a explicat acelaşi specialist de la ESA.

Acest „cimitir” a primit deja între 250 şi 300 de vehicule spaţiale ajunse la sfârşitul ciclurilor lor de viaţă. Cel mai faimos dintre ele rămâne până în prezent fosta staţie spaţială sovietică MIR, care avea o greutate de 120 de tone.

Astăzi, este folosit adesea pentru vehiculele de tip cargo din gama Progress care aprovizionează Staţia Spaţială Internaţională (ISS), a explicat Stijn Lemmens.

De altfel, şi ISS urmează să îşi încheie existenţa tot în Punctul Nemo, în 2024. Însă, deşi acea zonă este deosebit de pustie, atunci când un vehicul spaţial se prăbuşeşte spre „cimitirul” spaţial, „traficul aerian este avertizat, la fel ca şi navigaţia maritimă”, a explicat Florent Deleflie.

În plin zbor, staţia spaţială chineză Tiangong-1 s-a dezintegrat luni la reintrarea în atmosfera Terrei deasupra Oceanului Pacific, după un zbor necontrolat pe orbită care a durat doi ani.

CMSEO nu a furnizat coordonatele exacte ale punctului în care s-a produs prăbuşirea fostului laborator spaţial, menţionând în comunicatele sale oficiale o zonă vastă, descrisă prin sintagma „partea centrală a Pacificului de Sud”.

La fel ca majoritatea vehiculelor spaţiale, Tiangong-1 ar fi trebuit să efectueze o reintrare controlată în atmosfera terestră, dar fostul laborator spaţial chinezesc nu a mai funcţionat din martie 2016.

Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.