Păltinișul de ieri și de azi

Stațiunea din Nordul Munților Cindrel, o zonă desprinsă din povești, la aproape 1500 de metri înălțime, este una din primele stațiuni montane construite în România.

Articol editat de , 16 februarie 2017, 08:10 / actualizat: 18 iulie 2017, 14:47

La finalul secolului 19, Păltinișul era o oază de liniște. Cea mai pregnantă personalitate care a ales stațiunea ca pe un exil voit și multașteptat a fost Constantin Noica. După ce a ieșit din închisoare, și-a petrecut câtiva ani prin țară, dar, îndrăgosit de locul de poveste de la Sibiu, și-a petrecut  ultimii ani din viață aici, într-o cabană în vârf de deal, printre pomi și liniștea terapeutică specifică locului în acea vreme. După anii ’70, marele filosof a înființat „Școala de la Păltiniș”, un loc de pelerinaj pentru zeci de discipoli.

„Unii au fost atât de îndrăgostiți de această zonă încât au și rămas. Un caz celebru rămâne cel al filosofului Constantin Noica. După lunga sa detenție și anii în care s-a luptat să își revină, se retrage la Păltiniș, unde va crea Școala Filosofică de la Păltiniș. Tocmai pentru valoarea stațiunii, Paltinișului i s-a recunoscut acest patrimoniu și prin clasarea clădirilor originale care sunt încă în picioare. Un ultim demers a venit dinspre proprietarii casei memoriale Constantin Noica, astfel casa a fost în perioada anilor ‘90 deschisă publicului spre admirare”, povestește Răzvan Pop, în calitate de istoric .

De la o oază de liniște, la o zonă de distracție

Păltinișul a apărut în 1894, atunci când comunitatea săsească din zonă a demarat un plan pentru a crea o stațiune climaterică acolo unde aerul este curat iar liniștea vindecă. Inspirați de modelul din centrul Imperiului Habsburgic, sașii cu persoane mai înstărite au construit un loc perfect pentru tratamente – o stațiune care vindeca și doar printr-o plimbare în împrejurimi.

După o modernizare treptată, au rămas totuși câteva zeci de cabane care încă își păstrează alura liniștitoare și efectul terapeutic. Schimbările au început să apară odată cu venirea comuniștilor, atunci când încet încet au început să apară hoteluri și pârtia de ski. Evoluția zonei s-a cam oprit aici, din păcate.

Andy Fazekas, reprezentant Arena Platoș, spune că și-ar dori să facă mai mult pentru stațiune. Situația administrativă a Păltinișului însă nu îi prea ajută pe investitori. Încă de la început, stațiunea a fost împărțită pe pământurile a trei primării – Poplaca, Gura Râului și Rășinari – astfel că intervenția oricărei comunități se lovește de o structură complexă în care fiecare are un cuvânt de spus.

„Oportunitatea construirii unor pârtii mari s-ar putea reflecta și în schimbarea în esență a turismului (la momentul actual există în total 5km de pârtii la Păltiniș). Momentan turismul de iarnă este axat pe weekenduri și pe cele două săptămâni sau trei de vacanță unde totul este extem, extrem de plin. Între aceste perioade stațiunea este goală. Ar fi desigur o categorie de oameni care s-ar gândi <<Nu mă mai duc să cheltui atâția bani și să bat atâta drum să mă duc în Austria, când pot să cheltui banii în țara mea>>. Încet, încet poate reușim să ajungem și noi acolo și să ne ținem turiștii în țară și să aibă aceleași condiții pe care le oferă și pârtiile de dincolo”, spune Andy Fazekas.

Turiștii sunt mulțumiți de partea sportivă a stațiunii, dar spun că nu pot rezuma o vacanță doar la schiuri și snowboard.

„Mi se pare frumoasă, cochetă și nu atât de aglomerată ca în Bulgaria. Poate ar fi bune niște facilități pe lângă oaza asta de schi. Nu prea sunt localuri, nu prea sunt restaurante, baruri și locuri în care să petreci timpul după sport.”

„Este mult mai liberă față de Valea Prahovei. Ar fi nevoie însă de niște drumuri mai bune, cel puțin cele auxiliare au mai multe probleme, și mai multe locuri pentru turiști la baza pârtiei, că e aglomerat.”

„Viața de seară lipsește aici. Poate și pentru vreme mai urâtă să fie ceva pregătit, o sală de spectacole, unde să mergi cu copiii.”

Investitorii privați cer mai multă implicare

Fie că este vorba de proprietarii de pârtii sau cei de hoteluri și restaurante, oamenii spun că majoritatea investițiilor au fost făcute de fiecare în parte și că vor face asta în continuare. Totodată însă, ei cer ca și autoritățile care ar trebui să se ocupe de Păltiniș, să se implice. Ciprian Baltador, proprietarul unei pensiuni din această stațiune, spune că e nevoie de mai multe investiții.

„Am venit aici în urmă cu 10-11 ani, m-a atras peisajul nemaipomenit. E o stațiune mică, de o frumusețe deosebită. Păltinișul a rămas o oază de liniște. Deși s-a dezvoltat foarte mult în ultimii ani, infrastructura lasă mult de dorit. E în mijlocul tării și cu toate astea e cam necunoscută românilor și străinilor. Doar partea privată s-a ocupat de Păltiniș. Aici statul nu a investit deloc în ultimii 20 de ani, în afară de drumul de acces, nu este nicio investiție. Implicarea autorităților este singurul lucru care mai lipsește pentru ca stațiunea să devină una de top”, mărturisește Ciprian.

În propunerea de buget local al Municipiului Sibiu pentru anul 2017 sunt incluse două proiecte de investiții pentru stațiunea Păltiniș. Primul se referă la modernizarea drumului vechi și a trotuarelor, a zidului de sprijin și a iluminatului public din stațiune. Al doilea prevede modernizarea remizei pentru autospeciala de pompieri. Valoarea totală a celor două proiecte se ridică la peste 12 milioane de lei. Din această valoare, în 2017 vor fi alocate aproximativ 5 milioane de lei pentru începerea lucrărilor care urmează să fie contractate prin procedură de achiziție.

Cristina Bălău

Ascultă Radio Antena Sibiului online AICI