Cum este promovat turismul în România?

Pe coasta estică rustică a României, unde Dunărea cu o lungime de 1.800 de mile se varsă în Marea Neagră, cvadruplul campion olimpic la caiac-canoe, Ivan Patzaichin, vede proiecte ecologice.

Articol editat de cristina.rusu, 27 august 2016, 06:00

Patzaichin străbate Delta Dunării din tinerețea sa, investind bani și creând o afacere de eco-turism între ‘zidurile’ verzi de sălcii plângătoare, însufleţite de păsări de apă și crini sălbatici.

Este o muncă din iubire, care, speră el, va aduce capital într-una dintre cele mai sărace regiuni ale României și le va arăta localnicilor, care cu greu îşi duc traiul într-o mlaştină mai mare decât Rhode Island, cum să supraviețuiască într-o lume modernă străbătută de turişti plini de bani.

Vrem să le arătăm că există și alte modalități de a trăi, a declarat Patzaichin ciugulind dintr-un pește prăjit, proaspăt pescuit din Dunăre și servit de soția unui pescar, într-o baracă de stuf cu podeaua murdară.

Vrem ca ei să se unească și să creeze comunități mici, care să lucreze împreună, să îşi ridice propriile gospodării ca să cazeze oaspeți, să le arate modul tradițional de viață.

Antreprenorii români promovează țara, al doilea cel mai sărac stat membru al Uniunii Europene, ca pe un loc bun pentru investiţii şi pentru a fi vizitat.

Cum economiștii prezic că îngrijorările legate de Brexit şi de Orientul Mijlociu vor muta atenţia investiţiilor mai mult către piețele emergente foste comuniste, românii doresc să schimbe imaginea de ţară lovită de sărăcie, cel mai bine cunoscută pentru Dracula, cu una de destinație bogată în plaje neatinse, podgorii, staţiuni balneare și munți.

Proiectul ‘RowMania’:

Campionul olimpic Patzaichin, care a câştigat aurul la caiac-canoe la Mexico City, Munchen, Moscova și Los Angeles, și partenerul său, Teodor Floru, recunosc că există îndoieli mari legate de România.

Proiectul lor de ecoturism, denumit „RowMania”, cere ajutorul pescarilor izolaţi pentru a duce turiștii la pescuit și pentru a le oferi preparate din bucătăria locală, în sălbăticie, cu un artizan local pentru a construi bărci pentru excursii în Deltă şi săteni care să furnizeze provizii și un popas peste noapte în colibe cu acoperiș de stuf.

El vrea să folosească fondurile regionale ale UE pentru a ajuta la crearea și finanțarea rețelei sale, care a recrutat până acum aproximativ 120 de persoane.

Canoistul în vârstă de 67 de ani a crescut la Mila 23, un sat îndepărtat cu mai puțin de 500 de oameni și căminul a 23 de medaliaţi la Olimpiade şi la Campionatul Mondial de canotaj.

În copilăria petrecută în cătunul extrem de sărac, în perioada comunistă, vâslea peste tot – la magazin, la școală, pentru lemne de foc, cu bunicul său.

Peste ani, multe dintre acoperișurile caselor sunt încă acoperite cu stuf, drumurile sunt nişte poteci murdare, iar bărcile de pescuit sunt legate de pontoanele de lemn cu bârne care scârțâie.

Am avut întotdeauna o responsabilitate față de Deltă și de oamenii ei, am simțit întotdeauna că am ajuns unde am ajuns şi datorită lor, a spus el.

Șansele României de schimbare după decenii de neglijare a industriei turismului, după răsturnarea și executarea dictatorului Nicolae Ceauşescu, nu au fost niciodată mai bune.

Economia în al doilea trimestru s-a extins cu 6 procente, cel mai rapid ritm din cele 28 de națiuni ale UE.

Este nevoie de un turism modern în București și de investiții orientate spre expaţi, a declarat Mihai Pătrulescu, senior economist la UniCredit Bank din capitala românească.

Numărul de turiști străini și expaţi care trăiesc și muncesc în cea mai mare națiune balcanică a crescut pe măsură ce țara a luat măsuri de reducere a corupției și sistemul politic s-a stabilizat.

Percepția unui climat de afaceri îmbunătățit în România ajută la atragerea de investitori, investiții străine directe totalizând 2 miliarde de euro în primele șase luni ale anului 2016, comparativ cu aproximativ 1,6 miliarde de euro în anul anterior.

Guvernul cheltuie aproximativ 3 milioane de euro pentru publicitate în acest an, pentru a valorifica punctele forte ale țării și pentru a promova turismul, a declarat ministrul adjunct al Economiei, Claudiu Vrînceanu.

România a avut aproximativ 120 de noi investiții în turism anul trecut, într-un ritm constant din 2014, a adăugat el, în timp ce țara asistă la o creștere a numărului de turiști şi a cheltuielilor medii pe persoană.

Hoteluri noi dotate cu facilități moderne se întind din capitală spre zone cum ar fi vechiul oraş Târgu Mureș, în Transilvania, unde designul hotelului Privo a fost elogiat pe site-ul Luxury Hotel Awards.

Un proiect pentru a construi 15 bungalow-uri plutitoare pe Dunăre, în apropiere de granița de sud cu Serbia, este primul de acest gen. În timp ce guvernul a venit cu stimulente fiscale pentru a ajuta alte sectoare, cum ar fi IT, turismul a fost în cea mai mare parte ignorat de conducerea țării, a spus Alin Burcea, care conduce Asociația Agenţiilor de Turism din România, într-un op-ed în presa locală, săptămâna trecută.

Administrația nu oferă stimulente pentru investiții în turism și nu există nicio strategie la nivel național pentru a atrage turiști, deoarece oficialii nu înțeleg potențialul industriei, a declarat Burcea.

Complex wellness în Bucureşti:

În luna ianuarie, primul centru de spa și wellness modern din ţară, de 55 de milioane de euro, Therme București, din apropierea aeroportului principal, şi-a deschis porțile, cu finanţare austriacă și o licență de la Wund Unternehmensgruppe, cu sediul la Friedrichshafen, Germania.

Complexul, găzduit într-o structură de sticlă, cu piscine interioare și în aer liber, și palmieri naturali, a atras deja mai mult de 500.000 de vizitatori, și este pe cale de a depăşi ținta pentru întregul an, de 1 milion de vizitatori, astfel încât extinderea este deja în curs de desfășurare, a declarat managerul de operaţiuni, Stelian Iacob.

La trei ore cu mașina depărtare de agitația celei mai noi atracţii a Bucureştiului, campionul olimpic Patzaichin pariază că experiența purităţii celei de-a doua delte ca mărime a Europei, va fi un magnet pentru turiștii de care are nevoie comunitatea locală.

Lângă un canal îngust de apă sălcie acoperită de alge, administratorul austriac Christian Katzendorfer, 51 de ani, și familia sa tocmai au terminat de aranjat un cort pentru noapte, sub o salcie, lăsând canoele lor RowMania trase sus, pe mal.

Era a cincea lor noapte în Deltă, îndeplinindu-şi un vis de când era copil.

Am trăit pe Dunăre toată viața mea, în Austria, a spus el. Și întotdeauna am vrut să văd celălalt capăt. E frumos.

RADOR

Radio Cluj se poate asculta și online, AICI.