Fii sănătos: Tulburările anxioase– de la normal la patologic
Anxietatea este probabil cel mai frecvent simptom psihiatric pe care, pe parcursul vieții, fiecare dintre noi ajunge să îl experimenteze cel puțin o dată. Dar simpla experimentare a unei stări de tip anxios nu ne califică automat pentru a fi afectați de o tulburare anxioasă.
Articol editat de DSRNetworkAdmin, 30 mai 2016, 14:53
În esența ei, anxietatea este o stare cu un caracter pozitiv, care permite organismului să facă față diverselor încercări ale vieții, este un factor de progres. De asemenea, ea ne pregătește foarte rapid pentru a face față situațiilor extreme, când declanșează o serie de reacții de fugă sau luptă.
Prin urmare, în doze moderate, anxietatea este o stare ce poate fi considerată pozitivă, însă tocmai intensitatea și durata fac diferența dintre normal și patologic.
Atunci cand anxietatea durează mai multe luni și începe să interfereze tot mai mult și mai serios cu abilitatea individului de a mai funcționa în plan personal sau socio-profesional, vorbim despre o tulburare de anxietate și e momentul ca persoana în cauză să caute ajutor în vederea diagnosticării și tratării acestei condiții medicale.
Simptomele experimentate de către pacienți sunt numeroase și variabile de la un caz la altul, dar de cele mai multe ori se întâlnesc neliniștea, frica, disconfort toracic sau abdominal, palpitații, transpirații, senzație de leșin, senzație de lipsa de aer, de nod în gât, frica de a nu-și pierde mințile sau de nu păți ceva foarte grav, foarte frecvent apărând și afectarea apetitului și insomnia.
Persistența acestor stări sau repetarea lor tot mai frecventă duc la afectarea progresivă a întregii ființe , de la sănătatea fizică până la funcționarea socială, profesională și interpersonală. Aceste stări pot duce la epuizare fizică și psihică în lipsa unor măsuri terapeutice.
Cele mai frecvente forme clinice de tulburări anxioase sunt: tulburarea de panică, fobia specifică, anxietatea socială, tulburarea obsesiv-compulsivă, stresul posttraumatic și anxietatea generalizată. De cele mai multe ori, aceste forme tind să se intrepătrundă, apărând simptome tot mai variate și supărătoare.
Din fericire, aceste tulburari anxioase pot fi ameliorate sau chiar vindecate dacă se intervine cât mai repede dupa debutul lor. O parte semnificativă dintre cazuri pot beneficia de tratament psihoterapeutic, cu ajutorul psihologului sau a medicului cu formare în psihoterapie.
Cazurile mai grave, fie prin intensitatea simptomatologiei fie prin cronicitatea afecțiunii, tind să aibă nevoie de tratament medicamentos condus de către medicul psihiatru. Acest tratament constă în administrarea de antidepresive și anxiolitice, ultimele fiind recomandate a se administra pe perioade cat mai scurte, din cauza caracterului adictiv.
Cele mai bune rezultate terapeutice se obțin când se utilizează o abordare bilaterală, atât medicamentoasă cât și psihologică. Să nu uităm că de cele mai multe ori, identificarea factorilor de stres sau vulnerabilitate și aplicarea unor măsuri de schimbare semnificativă a vieții unui om îl pot ajuta să nu ajungă să aibă nevoie de tratament.
Dr. Mihai Câsu, medic psihiatru, șeful secției de psihiatrie de la Spitalul de Recuperare Polaris Medical
