Ceas din secolul al XVIII-lea repus în funcțiune la Cluj

Un ceas din secolul al XVIII-lea a fost repus în funcţiune, joi, 15 ianuarie, după 75 de ani, pe turnul clădirii Muzeului Etnografic al Transilvaniei din Cluj Napoca, cele mai importante piese ale orologiului, dispărute sau distruse, fiind refăcute manual de un ceasornicar.

Articol editat de cristina.rusu, 15 ianuarie 2015, 18:51

Ceasul a fost la origine unul bisericesc, are un singur arătător şi două clopote – unul care bate orele şi unul care marchează jumătăţile de oră.

Ceasul de pe clădirea Reduta, care în secolul al XIX-lea era sediul Dietei Transilvane, iar în prezent este sediul Muzeului Etnografic al Transilvaniei din Cluj-Napoca, a fost pus în funcţiune după aproximativ 75 de ani.

Este un ceas de turn din secolul al XVIII-lea, mai precis din anii 1730 – 1740, astfel încât i-am spus ceasul istoric al Clujului. Este unul dintre cele mai vechi ceasuri de turn din România, cu un mecanism a cărui provenienţă nu se cunoaşte, pentru că nu au fost identificate niciun fel de inscripţionări sau mărci pe piesele acestuia (Tudor Sălăgean, directorul Muzeului Etnografic al Transilvaniei).

Ceasul a funcţionat acolo până în perioada interbelică, iar apoi s-a oprit pentru că nu s-au mai găsit meşteri care să îl repare. De-a lungul anilor, ceasul a suferit mai multe reparaţii. Piesele ceasului sunt numai îmbinate, nu există niciun şurub, fiind o tehnică foarte veche de realizare a acestuia.

Directorul Muzeului Etnografic al Transilvaniei, a subliniat că punerea în funcţiune a ceasului de turn a fost posibilă după ce a fost găsit un ceasornicar specializat în astfel de orologii, Jakabhazi Alexandru.

Acesta a reuşit să refacă mai multe componente care lipseau şi l-a reparat, punându-l în funcţiune. Ceasul trebuie tras manual, iar în această perioadă instruim mai multe persoane care se vor îngriji de buna funcţionare a ceasului. Costurile reparării ceasului, de circa 37.000 de lei, s-au asigurat din veniturile proprii ale muzeului (Tudor Sălăgean).

La rândul său, ceasornicarul Alexandru Jakabhazi a spus că cele mai importante piese au fost distruse sau nu au mai fost găsite la locul lor, astfel încât a trebuit să le refacă de la zero, manual.

Una dintre piesele foarte interesante ale ceasului, care declanşează bătaia la jumătate şi la fix, are în capăt un cap de lup, făcut de un fierar. Am recondiţionat şase piese de bază, plus suporturi (Jakabhazi Alexandru).

Mediafax