Lego cognitiv: cum reuşeşte creierul să facă mai multe lucruri simultan
O posibilă explicaţie într-un studiu publicat în revista "Nature Neuroscience".
Articol editat de Bianca Câmpeanu, 5 septembrie 2026, 18:00
Creierul uman jonglează în permanenţă cu informaţii, decizii şi acţiuni. Un nou studiu arată că acesta poate face faţă mai multor sarcini datorită unor neuroni capabili să îşi schimbe rolul în funcţie de situaţia concretă.
Tuturor ni se întâmplă să facem mai multe lucruri în acelaşi timp – să răspundem la un mesaj în timp ce supraveghem o oală aflată pe aragaz, să alergăm ascultând un podcast sau să purtăm o conversaţie în timp ce lucrăm la calculator. Creierul trece constant de la o informaţie la alta, însă mecanismul prin care neuronii reuşesc să gestioneze această multitudine de sarcini face în continuare obiectul cercetărilor. Neurologii de la Massachusetts Institute of Technology (MIT) propun o posibilă explicaţie într-un studiu publicat în revista „Nature Neuroscience”.
Potrivit cercetătorilor, creierul foloseşte aceleaşi populaţii de neuroni pentru a efectua aceleaşi calcule asupra unor tipuri diferite de informaţii.
„Acest lucru înseamnă că aceeași subgrupă de neuroni poate păstra în memoria de lucru atât o acţiune, cât şi un stimul senzorial„, a explicat Yuma Osako, cercetătoare la MIT şi autoarea principală a studiului.
Creierul dispune de un număr limitat de neuroni şi, cu toate acestea, este capabil să facă faţă unei varietăţi practic infinite de situaţii.
Profesorul Timothy Buschman, de la Institutul de Neuroştiinţe al Universităţii Princeton, compară acest mecanism cu un „Lego cognitiv„.
Pentru a studia acest mecanism, oamenii de ştiinţă au învăţat şoareci de laborator să asculte două sunete şi să determine dacă acestea sunt identice. În timp ce animalele îndeplineau sarcina, cercetătorii le-au monitorizat activitatea cerebrală. Experimentul a trecut prin mai multe etape. Rezultatele au arătat că, în cortexul parietal – regiunea creierului care integrează informaţiile primite de la organele senzoriale – un anumit grup de neuroni îşi poate schimba funcţia. În prima fază, un anumit circuit neuronal participa la memorarea sunetului. Ulterior, aceiaşi neuroni erau implicaţi în elaborarea unui plan de acţiune.
Descoperirea susţine o teorie mai veche din neuroştiinţă, cunoscută sub numele de „compoziţionalitate”. Aceasta presupune că procesele cognitive complexe pot fi construite prin combinarea şi reutilizarea repetată a aceloraşi componente neuronale. Conform rezultatelor, creierul funcţionează mai degrabă ca un sistem interconectat, care îşi redistribuie în permanenţă resursele deja disponibile. Sunt necesare cercetări suplimentare pentru a stabili cum reuşeşte creierul să reprezinte o cantitate practic nelimitată de informaţii cu ajutorul unui număr limitat de neuroni. Noul studiu oferă încă un pas important către înţelegerea acestui mecanism.
RADOR RADIO ROMÂNIA
Radio Cluj poate fi ascultat şi online AICI. Ne găsești și pe facebook, X și instagram.
