Oamenii bogaţi fură mai multe bomboane! Cercetările distinse cu premiul Ig Nobel în 2026
Premiile dedicate cercetărilor care mai întâi stârnesc râsul și apoi dau de gândit au fost acordate joi, 3 septembrie, la Zürich.
Articol editat de Bianca Câmpeanu, 5 septembrie 2026, 13:40
Cât de bine miroase propriul copil după ce intră în adolescență? Pot fi folosite trompele țânțarilor drept duze pentru imprimante 3D? Și ce se întâmplă dacă îngropi o mie de perechi de lenjerie de bumbac pentru a măsura sănătatea solului? Sunt doar câteva dintre întrebările la care au încercat să răspundă, cât se poate de serios, laureații premiilor Ig Nobel din 2026.
Premiile dedicate cercetărilor care mai întâi stârnesc râsul și apoi dau de gândit au fost acordate joi, 3 septembrie, la Zürich. A fost cea de-a 36-a ediție și, pentru prima dată de la înființarea premiilor, în 1991, ceremonia s-a desfășurat în afara Statelor Unite. Organizatorii, revista Annals of Improbable Research, au mutat evenimentul în Europa invocând dificultățile și incertitudinile legate de călătoria cercetătorilor internaționali în SUA.
Ca în fiecare an, cercetările premiate sunt reale, publicate în reviste științifice și, dincolo de titlurile care par desprinse dintr-o parodie, încearcă să răspundă unor întrebări autentice. Atmosfera ceremoniei rămâne însă deliberat absurdă: laureații au fost întâmpinați cu tradiționala ploaie de avioane de hârtie, chiar dacă premiile au fost înmânate de adevărați laureați Nobel.
Definiția științifică a sărutului
Premiul pentru biomecanică a revenit cercetătorilor Matilda Brindle, Catherine Talbot și Stuart West, pentru încercarea de a formula o definiție suficient de precisă a sărutului încât comportamentul să poată fi comparat între specii. Definiția lor presupune, în esență, un contact gură-gură între indivizi ai aceleiași specii, cu mișcarea buzelor sau a structurilor echivalente și fără transfer de hrană. Cercetătorii au analizat comportamente observate la specii foarte diferite, de la furnici și păsări până la urși polari și primate. Studiul sugerează că un comportament asemănător sărutului este foarte vechi în evoluția primatelor și ar fi putut exista și la strămoșii comuni ai marilor maimuțe. Asta înseamnă, printre altele, că nici posibilitatea ca oamenii moderni și neanderthalienii să se fi sărutat nu poate fi exclusă.
O mie de perechi de lenjerie, în numele științei
Poate cea mai fotogenică cercetare a ediției este cea recompensată cu premiul pentru știința solului. Franz Bender, Marcel van der Heijden, Atlant Bieri și Pia Viviani au organizat un experiment de tip citizen science în care aproximativ o mie de perechi identice de lenjerie din bumbac au fost îngropate în peste 25 de țări. După două luni, lenjeria a fost dezgropată, iar gradul în care bumbacul fusese descompus a oferit informații despre activitatea biologică din sol. Ideea este foarte simplă: bumbacul este în mare parte celuloză, iar un sol biologic activ îl va degrada mai repede.
„Laptele” de gândac, o bombă energetică
Premiul Ig Nobel pentru chimie a fost acordat unui grup internațional care a studiat Diploptera punctata, una dintre puținele specii de gândaci care nasc pui vii și îi hrănesc în timpul dezvoltării cu o secreție asemănătoare laptelui. Aceasta formează în organismul embrionilor cristale de proteine extrem de concentrate. Cercetătorii au stabilit structura lor până la nivel atomic și au estimat că, raportate la aceeași masă, cristalele pot furniza de peste trei ori mai multă energie decât proteinele din laptele de vacă. Cercetarea nu este însă o invitație la comercializarea cutiilor de „lapte de gândac”, ci un studiu asupra unui sistem biologic neobișnuit și extrem de eficient de stocare a nutrienților.
Cum se proiectează un pisoar care nu stropește
O problemă ceva mai apropiată de viața cotidiană le-a adus lui Randy Hurd, Zhao Pan, Tadd Truscott și Kaveeshan Thurairajah premiul pentru fizică. Cercetătorii au combinat experimentele cu mecanica fluidelor și ecuațiile diferențiale pentru a afla la ce unghi trebuie să lovească jetul suprafața unui pisoar astfel încât stropirea să fie minimă. Pe baza calculelor au fost propuse forme noi de pisoare. În experimente, unele dintre acestea au redus cantitatea de lichid proiectată în exterior până la aproximativ 1,4% din cea produsă de un model comercial obișnuit.
Imprimare 3D cu… țânțari
Premiul pentru tehnologie pare să provină dintr-un film SF cu buget foarte mic: cercetătorii au transformat trompa țânțarilor femelă în duză pentru imprimare 3D. Procedura, botezată „3D necroprinting”, exploatează structura naturală extrem de fină a trompei. Dispozitivul a reușit să imprime linii cu o grosime de numai aproximativ 20 de micrometri și să suporte presiuni de circa 60 de kilopascali. Autorii au imprimat inclusiv structuri miniaturale și materiale biologice care conțineau celule, sugerând că anumite componente naturale ar putea înlocui piese microfabricate mult mai complicat.
Bebelușii miros mai bine decât adolescenții. Cel puțin pentru părinți
Există din 2026 și un premiu pentru olfacție. Ilona Croy, Tomasz Frackowiak, Thomas Hummel și Agnieszka Sorokowska au analizat modul în care părinții apreciază mirosul corporal al propriilor copii pe măsură ce aceștia cresc. În studiul realizat pe 235 de părinți, care au evaluat 367 de copii, plăcerea asociată mirosului a scăzut odată cu vârsta copilului. Aproape 94% dintre părinții cu bebeluși considerau mirosul acestora plăcut sau foarte plăcut; procentul a coborât la aproximativ 75% în cazul copiilor trecuți de pubertate. Cercetătorii cred că fenomenul ar putea avea legătură cu mecanismele biologice care susțin apropierea și comportamentul de îngrijire dintre părinte și copil.
Bogații și borcanul cu bomboane pentru copii
Premiul pentru economie a readus în atenție un studiu din 2012 coordonat de Paul Piff. Într-o serie de șapte experimente, autorii au găsit o asociere între statutul social ridicat și o probabilitate mai mare de a manifesta comportamente considerate lipsite de etică. Experimentul care se potrivește cel mai bine spiritului Ig Nobel implica un borcan cu bomboane despre care participanților li se spunea că este destinat unor copii aflați într-un alt laborator. Participanții cărora li se indusese sentimentul unui statut social mai înalt au luat, în medie, mai multe bomboane. Studiile au analizat și comportamentul la volan, minciuna în negocieri sau trișarea pentru obținerea unui premiu. Autorii au asociat o parte a efectului cu o atitudine mai favorabilă față de lăcomie.
Știința suflatului nasului
Premiul Ig Nobel pentru medicină i-a fost acordat postum medicului japonez Tokuji Unno pentru o cercetare publicată în 1977 despre aerodinamica suflatului nasului. Unno și colegul său Hiroshi Yajima au măsurat viteza aerului, volumul expirat și durata manevrei atunci când oamenii își suflau o nară, cealaltă nară sau ambele simultan. Au fost urmărite inclusiv modificările de presiune din canalul auditiv. Scopul, formulat cât se poate de serios, era să stabilească dacă oamenii știu într-adevăr să-și sufle corect nasul și cum ar trebui instruiți cei care nu o fac.
Să calci pe șerpi pentru a vedea când mușcă
Premiul pentru biologie a mers către o echipă braziliană și australiană care a încercat să afle în ce condiții un șarpe veninos decide să muște. Metoda experimentală a presupus apăsarea ușoară, în mod repetat, a diferitelor regiuni ale corpului unor exemplare de Bothrops jararaca, cercetătorul fiind protejat cu încălțăminte specială. Au fost analizate temperatura, momentul zilei și regiunea corpului atinsă. Este însă și cel mai controversat premiu al ediției. Articolul publicat în Scientific Reports în 2024 a fost retras în februarie 2025. Editorii au precizat că aprobarea comitetului de etică al Institutului Butantan nu acoperea folosirea puilor de șarpe și nici metoda de „soft stepping”. Autorii nu au fost de acord cu retragerea articolului.
Ultimul dintre cele zece premii, cel pentru pace, a recompensat o cercetare asupra prieteniei. Jaimie Arona Krems și colegii săi au constatat că oamenii nu își doresc întotdeauna prieteni universal amabili: pot aprecia în mod special un prieten care se poartă urât cu o persoană pe care ei înșiși o antipatizează.
Nu sunt premii pentru „cea mai proastă știință”
Numele și ceremonialul pot induce în eroare. Ig Nobelurile nu sunt, în principiu, premii pentru cercetări proaste și nici o listă a celor mai absurde cheltuieli academice. Organizatorii spun că vor să recompenseze lucrările neobișnuite și imaginația cercetătorilor, dar mai ales capacitatea unei întrebări bizare de a trezi interesul pentru știință.
Andrea Nagy
Foto: Agerpres
Radio Cluj poate fi ascultat şi online AICI. Ne găsești și pe facebook, X și instagram.
