Prima pagină » Reportaje » Călugării trestiilor – povestea primei biserici gotice de la noi

Călugării trestiilor – povestea primei biserici gotice de la noi

ORA ET LABORA este și astăzi crezul acestui ordin monahal catolic.

Articol editat de Bianca Câmpeanu, 5 iulie 2025, 00:00 / actualizat: 5 iulie 2025, 15:55

Acest ordin călugăresc al cistercienilor este înfrățit doctrinar cu cavalerii templieri.

În limba latină cistercium înseamnă trestie, pentru că ei își făceau mănăstirile în locuri mlăștinoase. Desecau terenul și construiau biserici.

Care era îmbrăcămintea lor: albă și gluga era neagră. Deci toată sutana era alb cu negru. (Vladimir Bogosavlievici)

La 40 de kilometri de Sibiu, în Cârța, pe malul stâng al Oltului, se află ruinele celei mai estice mănăstiri cisterciene din Europa. Povestea abației a început în jurul anului 1200, când călugării francezi au ajuns în Transilvania, favorizați de politica de alianțe a regilor Ungariei, care își arătau apartenența catolică inclusiv prin căsătorii cu prințese din partea central-sudică a Europei.

Santa Maria Candelis

Istoricul Vladimir Bogosavlievici arată că prima mănăstire cisterciană de pe teritoriul de astăzi al României a fost înființată la Igriș. De aici au venit călugării care au pus bazele mănăstirii de la Cârța, ale cărei ruine se păstrează până astăzi:

Numele oficial al mănăstirii era Santa Maria Candelis. Cârța este o filială a unei alte mănăstiri, de la Igriș, din Banat. Călugării erau bungurzi.
Dacă vorbim de mănăstirea de la Igriș, care e ridicată în 1170, putem spune că acolo călugării au fost aduși de Anna de Saintignon, această mănăstire din Igriș fiind o filială a mănăstirii din Potigny. Mănăstirea de la Igriș a dispărut. Dar a rămas Cârța. (Vladimir Bogosavlievici)

Roagă-te și muncește

Cistercienii sunt călugări catolici desprinși din ordinul benedictin, despre care considerau că s-a distanțat de viața monahală austeră. Cistercienii respectau câteva reguli simple – locuiau doar în construcții pe care singuri le-au ridicat și mâncau doar ceea ce eraprodus de ei. Erau mari băutori de vin și, de aceea, peste tot pe unde s-au stabilit, au dezvoltat cultura viței de vie.

ORA ET LABORA, în traducere din latină ROAGĂ-TE ȘI MUNCEȘTE, este și astăzi crezul acestui ordin monahal catolic.

Ca o ironie, la mijlocul secolului al XV-lea, când Matei Corvin a confiscat proprietățile abatiei și le-a oferit Bisericii reformate din Sibiu, a fost invocată tocmai decăderea morală a călugărilor de la Cârța.

Istoricul Vladimir Bogoslavievici consideră însă că motivele reale au fost de natură economică, cistercienii acumulând proprietăți însemnate în zonă:

Ordinul a fost desființat de regele Matia Corvin în 1474, alții spun 1475. Erau bogați. Bineînțeles, pretextul a fost că au trăit o viață depravată, pentru că erau mari consumatori de vin și, probabil, vinul i-a dus la destrăbălare.
Apropo și de procesele de vrăjitorie intentate lui Anna Bathory sau lui Elizabeth Bathory. N-a pățit nimic niciuna, dar averile le-au fost confiscate. Cam așa a fost treaba și aici. (Vladimir Bogosavlievici)

Respect pentru întemeietorii mănăstirii

De atunci, domeniul religios de la Cârța a rămas în proprietatea bisericii reformate săsești, iar slujbe religioase se mai organizează și astăzi în acel spațiu.

Reformații au păstrat amintirea vechii abații cisterciene, iar preotul Michael Reger vorbește cu respect despre întemeietorii mănăstirii:

Cistercienii au fost un ordin catolic de reformă, care au zis Ora et labora, adică Roagă-te și muncește, este valabil pentru toți, nu unii se roagă și ceilalți muncesc. Mănăstirea de la Cârța a fost distrusă de câteva ori, a fost atacată, a fost preluată și dată mai departe. Cam pe la 1200 s-a înființat, la 1241 au venit mongolii, au făcut prăpăd, n-a mai rămas nimic, dar s-a reconstruit. (Michael Reger)

Cistercienii sunt celebri în Europa pentru bisericile în stil gotic pe care le-au construit peste tot pe unde au ajuns. Preotul Michael Reger arată că, la Cârța, cistercienii au ridicat prima construcție gotică din partea estică a Europei:

Este primul ansamblu de clădiri cu elemente gotice din țară noastră. Din toată biserica a mai rămas fațada gotică și o bucată din cor și din transept, pe care le mai folosim și astăzi pentru slujbe. (Michael Reger)

Povești cu uriași

Refacerea rapidă a abației după ce a fost distrusă de invaziile mongole, construcțiile în stil gotic, dar și scheletele descoperite aici, mult mai mari față de dimensiulile pe care le aveau oamenii în evul mediu, au stat la baza unor legende, despre care istoricul Vladimir Bogosavlievici spune că s-au păstrat în jurul mănăstirii cisterciene de la Cârța:

Sigur, această mănăstire din Cârța are și multe povești, cum sunt poveștile cu uriașii, pentru că s-au descoperit cinci schelete de doi metri. Când știm că în perioada respectivă a evului mediu înălțimea era de 1,50, 1,60 la bărbați. Plus poveștile cu tuneluri, care au fost întreținute, de fapt, de o realitate: acești călugări au fost inițiatorii construcțiilor în stil gotic. (Vladimir Bogosavlievici)

Roland veghează

O parte a vechii biserici cisterciene a fost restaurată cu fonduri europene, iar acum preotul Michael Reger ține acolo slujbele pentru mică comunitate săsească rămasă în Cârța:

Au fost aici vreo 600 de persoane, au rămas 73. Avem și tineret, avem botezuri, avem confirmări, avem cununii, chiar dacă unele sunt de export. Vin de dincolo și spun: uite, în biserica asta s-au cununat toți ai mei, aici vreau să mă cunun și eu, chiar dacă o să stau la Albron sau la Berlin. (Michael Reger)

După Primul Război Mondial, în curtea vechii abații cisterciene de la Cârța a fost ridicată statuia eroului medieval Roland, care veghează și astăzi un mic cimitir al soldaților germani care au pierit aici.