Prima pagină » De prin Cluj » Biodiversitate în farfurie: profesorul care salvează roşiile uitate ale României | AUDIO

Biodiversitate în farfurie: profesorul care salvează roşiile uitate ale României | AUDIO

Profesorul duce o luptă tăcută, dar esențială: salvarea soiurilor tradiționale de legume, în special a tomatelor, de la dispariție.

Articol editat de cristina.rusu, 22 mai 2025, 11:07

În fiecare an, pe 22 mai, lumea celebrează Ziua Internațională a Biodiversității, o inițiativă lansată în anul 2000 de Adunarea Generală a Națiunilor Unite pentru a atrage atenţia asupra utilizării responsabile a resurselor naturale.

Cu ocazia acestei zile dedicate naturii, vă aducem astăzi povestea profesorului Aurel Maxim, specialist în agroecologie şi cadru didactic la Facultatea de Agricultură din cadrul USAMV Cluj; acesta duce o luptă tăcută, dar esențială: salvarea soiurilor tradiționale de legume, în special a tomatelor, de la dispariție.

De aproape două decenii, profesorul Maxim colindă, împreună cu studenții săi, satele din România în căutarea semințelor de soiuri țărănești.

„Facem colectarea cu ajutorul studenţilor, care merg în satele lor de origine, la bunici, la străbunici. Oamenii se cunosc între ei și știu cine are soiuri valoroase”, povestește profesorul. Fiecare sămânță ajunsă la Cluj este cultivată în câmpuri experimentale, studiată atent și însoțită de un „descriptor”– un set riguros de date care îi documentează caracteristicile.

O comoară genetică la un pas de uitare

„Avem conservate circa 250 de varietăţi locale de seminţe de legume”, spune profesorul Aurel Maxim. Acestea ajung în banca de gene a universității și sunt păstrate în condiții controlate. Este o cursă contra-cronometru: „Circa 70% dintre micii producători de seminţe au peste 60 de ani. Dacă nu le preluăm noi, aceste soiuri riscă să dispară odată cu ei.”

Dar miza nu este doar una patrimonială, ci și una gustativă și ecologică. Roșiile vechi nu doar că au o aromă inconfundabilă, dar sunt și mai bine adaptate la condițiile locale și mai rezistente la boli. Spre deosebire de roșiile „de plastic” din supermarket, crescute pentru aspect comercial și durabilitate pe raft, soiurile țărănești sunt mai fragile, dar autentice.

„Am făcut un experiment cu roșii din supermarket: le-am lăsat o lună pe frigider și când le-am tăiat, semințele germinau în interior, chiar dacă exteriorul abia de părea afectat”, spune Aurel Maxim.

Munca profesorului nu se oprește la colecționare. În 2007 a înființat primul câmp experimental, iar de atunci a omologat și brevetat trei soiuri de tomate: Cassiana, Danamari și Șandona – roșii mari, de peste un kilogram, cu gust excepțional.

„Nu este suficient să avem soiuri tradiţionale. Trebuie să le cultivăm cu tehnologii prietenoase cu mediul, altfel pierdem din calitate”, atrage el atenția.

În acest sens, el recomandă două tehnici esențiale pentru micii grădinari: mulcirea solului, adică acoperirea acestuia cu resturi vegetale pentru a păstra umezeala și a reduce bolile, și evitarea pesticidelor sintetice, înlocuite cu macerate din urzică sau coada-calului.

Agricultura ecologică – provocare și promisiune

Soiurile țărănești se pretează excelent la agricultura ecologică, un sector în expansiune și bine stimulat financiar. Dar nu este o muncă ușoară. „Agricultura ecologică este mai complicată decât cea convențională. Acolo nu e suficient să dai cu un pesticid și să pleci. Trebuie să aplici tratamente constant și să fii mereu pregătit”, explică profesorul.

Dar rezultatul merită efortul: un mediu mai curat, produse sănătoase, un patrimoniu agricol salvat. „Dacă doreşti calitate şi sănătate pe termen lung, atunci apelezi la agricultura ecologică.”

Un viitor pentru roșiile de ieri

Viitorul acestor semințe depinde nu doar de eforturile specialiștilor, ci și de implicarea comunităților, a micilor fermieri și a consumatorilor: “Sigur că e de preferat conservarea la faţa locului; însă până se vor răspândi şi până vor fi ele cultivate în grădini şi în ferme mici, noi le ţinem în condiţii controlate. Deci dacă doriţi să experimentaţi cu ele, dar nu aveţi neapărat timp să umblaţi prin sate şi pe la târguri, la noi le veţi putea găsi. Cred că aceste soiuri îşi vor găsi locul în agricultura ecologică, o nişă care este în continuă expansiune”, conchide Aurel Maxim.