Împărăția crapului se află în Austria
Peştii sunt crescuţi de secole în iazurile din regiunea austriacă Waldviertel şi s-a dovedit că acest lucru are consecinţe surprinzător de pozitive pentru oameni, climă şi mediul înconjurător. Cele aproape 1.700 de eleştee din Waldviertel sunt exclusiv împărăţia crapului, nefiind permis scăldatul în apele tulburi ale lacurilor.
Articol editat de Bianca Câmpeanu, 2 septembrie 2020, 12:00
Peştii sunt crescuţi de secole în iazurile din regiunea austriacă Waldviertel şi s-a dovedit că acest lucru are consecinţe surprinzător de pozitive pentru oameni, climă şi mediul înconjurător. Cele aproape 1.700 de eleştee din Waldviertel sunt exclusiv împărăţia crapului, nefiind permis scăldatul în apele tulburi ale lacurilor.
Eleşteele cu crapi fac lumea un loc mai bun
Dintre toate iazurile, Jägerteich este special: a fost amenajat în urmă cu 800 de ani, este unul dintre cele mai vechi şi mai mari din regiune. În plus, Jägerteich este de o frumuseţe excepţională. În opinia cercetătorului hidrolog şi ecolog Martin Kainz, crapul din Waldviertel este „peştele viitorului”, pentru că este crescut fără producere de bioxid de carbon. Crapii crescuţi în iazurile din Waldviertel se hrănesc cu zooplanctonul existent în mod natural în apă.
„Crapul de aici este un peşte natural, pentru că mănâncă exact ce găseşte în apă”, a declarat Martin Kainz, precizând că nu este necesară utilizarea fertilizatorilor, a pesticidelor, a erbicidelor sau a altor substanţe ca în cazul acvaculturii şi agriculturii convenţionale.
În plus, crescătoriile de crapi pot fi amenajate în multe regiuni austriece, mai aproape de consumatori şi cu rute de transport mai scurte. Biodiversitatea are mult de câştigat, pentru că apa iazurilor facilitează înmulţirea insectelor şi creşterea numărului de specii de insecte, care devin principala hrană a păsărilor şi păienjenilor din zonă.
Cercetătorii au constatat că, de exemplu, eleşteul Jägerteich poate atrage 50 de specii de păsări, inclusiv specii rare precum granguri, lişiţe şi cântăreţul roşu (cardellina rubra).
„Păsările astea nu ar exista aici dacă nu ar fi iazurile”, a subliniat Martin Kainz, care a adăugat că păsările împreună cu insectele sprijină ecosistemul prin polenizarea florilor şi a pomilor fructiferi din zonă.
„Trebuie să avem grijă de aceste lacuri. Dacă biodiversitatea scade, se deteriorează ecosistemul”, insistă cercetătorul Martin Kainz. Chiar şi în ce priveşte pandemia de coronavirus, cu cât este mai mare biodiversitatea, cu atât este mai puternică şi mai sigură „plasa de siguranţă” pentru om şi pentru natură, a mai spus Martin Kainz, precizând că în zonele cu biodiversitate scăzută, mai ales zone unde s-au practicat defrişări, creşte cu 30% incidenţa bolilor infecţioase.
RADOR
Foto: Sara Kurfeß / Unsplash
Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.
