Prima pagină » Campanii » Incluziv » Incluziv: Surzii, o minoritate culturală: interviu cu interpretul Bogdan Anicescu [AUDIO]
Incluziv: Surzii, o minoritate culturală: interviu cu interpretul Bogdan Anicescu [AUDIO]
Bogdan Anicescu, inetrpret mimico-gestual
Îl vedem adesea în comunicările MAI, traducând pentru comunitatea persoanelor cu deficienţe de auz noianul de informaţii privind starea de urgenţă. Activitatea sa în acest domeniu este însă mult mai extinsă, el fiind de asemenea managerul proiectului Voci pentru mâini, o aplicaţie prin care surzii pot obţine, de la distanţă, ajutor din partea unui interpret în limba semnelor române.
Îl vedem adesea în comunicările MAI, traducând pentru comunitatea persoanelor cu deficienţe de auz noianul de informaţii privind starea de urgenţă. Activitatea sa în acest domeniu este însă mult mai extinsă, el fiind de asemenea managerul proiectului Voci pentru mâini, o aplicaţie prin care surzii pot obţine, de la distanţă, ajutor din partea unui interpret în limba semnelor române.
Cu Bogdan Anicescu am stat de vorbă despre munca sa în această perioadă de criză, dar şi despre perspectiva de a privi surzii nu ca o chestiune medicală ori socială, ci ca o minoritate lingvistică şi culturală:
Andrea Nagy: Documentându-mă despre tine înainte de a te suna, am descoperit un lucru amuzant: faptul că au început să scrie despre munca ta inclusiv tabloidele! Cum ţi se pare acest gen de celebritate?
Bogdan Anicescu: Am observat că sunt şi alte tipuri de materiale, dar sincer nu le prea urmăresc. Încerc să mă concentrez pe ce am eu de făcut şi pe faptul că, faţă de problema generală a comunităţii surzilor din România şi a interpretării, există poate o atenţie mai mare în această perioadă.
Andrea Nagy: Informaţia ajunge la persoana cu deficienţe de auz prin interpret, aşadar responsabilitatea comunicării corecte e şi mai mare. Cum resimţi acum această responsabilitate?
Bogdan Anicescu: Sigur că întotdeauna există o provocare deosebită: orice interpret cunoaşte faptul că e o dificultate în plus când este o comunicare în direct, nerepetată anterior.
Andrea Nagy: Aşadar nu primeşti dinainte textul comunicărilor oficiale.
Bogdan Anicescu: Practic, aflu în acelaşi timp cu toţi ceilalţi. Pot doar să anticipez ceea ce se va discuta în ziua respectivă în funcţie de ce mai citesc prin presă. Se speculează destul de mult şi, din toată masa aceasta mare de speculaţii, uneori există şi informaţii care se dovedesc a fi reale. Încerc să creez mici strategii, mici planuri care să mă ajute la momentul respectiv.
Andrea Nagy: Pe când rula serialul Dallas, se spunea că unul dintre actori era bătut la cap în permanenţă de oamenii care credeau că deţine informaţii de insider despre piaţa petrolului. Tu ai avut astfel de experienţe?
Bogdan Anicescu: Am primit câteva mesaje de tipul: „Se dă astăzi o ordonanţă?” Le spuneam să aştepte să se anunţe în presă, pentru că nu am nici eu de unde să ştiu, evident.
Bogdan Anicescu
Andrea Nagy: Care e legătura ta cu comunitatea surzilor?
Bogdan Anicescu: Legătura mea cu această minoritate culturală şi lingvistică din România s-a produs odată cu angajarea mea în cadrul filialei Bucureşti a Asociaţiei Naţionale a Surzilor din România. Eu, anterior fiind student la Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei a Universităţii Bucureşti, la secţia Psihopedagogie specială, am studiat diferitele aspecte ale dizabilităţii – senzoriale şi nu numai -, dar nu am avut posibilitatea de a înţelege mai bine aspectele acestea de comunitate, de cultură. Deschizându-se o astfel de oportunitate, am devenit angajatul asociaţiei; aşa am luat contact cu persoanele surde, dar poate dintr-o altă perspectivă: nu cea educaţională, bazată pe aspecte de ordin medical, de ordin psihopedagogic.
Andrea Nagy: Există dificultăţi suplimentare în interpretare în această perioadă?
Bogdan Anicescu: Dificultăţi există, pentru că în limba semnelor regăsim un număr limitat de gesturi distincte pentru toate conceptele care există în prezent. Şi atunci se folosesc anumite tehnici pentru a transmite corect conţinutul: poate alfabetul dactil în anumite situaţii, dar se poate recurge şi la câte un semn compus, din mai multe gesturi. Iarăşi, mimica ajută pentru a nuanţa un conţinut. Toate aceste tehnici luate la un loc compensează lipsa propriu-zisă de semne distincte pentru toate cuvintele. În permanenţă limba semnelor se îmbogăţeşte, au apărut semne noi. Cel la care mă pot gândi în momentul acesta este cel pentru coronavirus: se foloseşte de obicei o mişcare care ar sugera o coroană, însoţită apoi de un gest pentru răspândire.
Andrea Nagy: Limba semnelor române a fost recunoscută recent ca limbă maternă a surzilor din România. Cum crezi că va îmbunătăţi acest lucru în mod concret viaţa surzilor?
Bogdan Anicescu: Cred că se încearcă să se treacă de la o perspectivă medicală – sau socială, după caz – la o perspectivă culturală asupra persoanei surde; şi atunci, această recunoaştere a limbii semnelor presupune practic o recunoaştere a faptului că surzii, care îşi însuşesc aceste valori ale culturii surzilor, formează o comunitate care poate să devină vulnerabilă în anumite condiţii în care nu există acces la informaţie. Noi sperăm să se pună mai mult accent pe activitatea de interpretare, de adaptare a informaţiei, a diferitelor materiale care sunt necesar a fi înţelese de comunitate. Sperăm ca acest lucru să însemne şi o aprofundare a cercetării în general asupra limbii semnelor, aprofundarea folosirii în sistemul educaţional.
Andrea Nagy: Eşti managerul proiectului Voci pentru mâini. Explică-ne te rog ce presupune acest program.
Bogdan Anicescu: Avem în jur de 35-40 de interpreţi care au cont în aplicaţie, care lucrează voluntar în acest moment. Sistemul funcţionează practic ca o aplicaţie de ridesharing, în sensul că se apasă pe un buton, se apelează toţi interpreţii disponibili, iar primul preia acel apel, intrând în legătură directă audio/video cu beneficiarul. Mai multe informaţii pentru beneficiari şi despre procedura de înscriere se găsesc pe pagina de Facebook a proiectului Voci pentru mâini. Având în vedere numărul destul de scăzut de interpreţi disponibili în ţara noastră şi având în vedere numărul mare de persoane surde, numărul mare de instituţii care, conform legii, au obligaţia de a asigura aceste servicii de interpretare, noi considerăm că acest sistem este o alternativă viabilă la interpretarea „clasică”. Ne dorim, sigur, să dezvoltăm cât mai mult acest proiect, să colaborăm cu cât mai multe instituţii.
Andrea Nagy
Foto: Agerpres
Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.
