Adevărul despre plumbul din atmosfera Terrei

Analiza unei mostre de gheață prelevate din Alpii elvețieni, coroborată cu izvoarele scrise din perioada Morții Negre, au dezvăluit că nu există o concentrație „naturală” de plumb în aer, susțin cercetătorii. Odată ajuns în corp, plumbul este cunoscut pentru impactul negativ asupra sănătății, cu efecte de la cele comportamentale și neurologice până la cele reproductive și cardiovasculare.

Articol editat de Bianca Câmpeanu, 1 iunie 2017, 15:32

Având în vedere că există fenomene precum erupțiile vulcanice care introduc plumb în atmosferă, se considera că, chiar și înainte de epoca industrială, exista un nivel „natural de fond” al acestuia.
Însă acum cercetătorii afirmă că acel nivel a fost supraestimat, constatând că nivelul plumbului din mostra de gheață s-a prăbușit până la o concentrație ne-detectabilă în momentul în care Moartea Neagră a măturat Europa medievală, provocând încetarea activității industriale și omorând peste o treime din populația continentului.

Avem pentru prima oară date de prima mână despre cum ar arăta această parte a planetei fără oameni, a precizat Chris Loveluck, arheolog la Universitatea din Nottingham și co-autor al studiului.

Descoperirea arată că, chiar și înainte de revoluția industrială, plumbul din atmosferă era în primul rând un rezultat al activității umane. În consecință, precizează ei, nu există un nivel de fond „sigur” al poluării cu plumb.

Practic, ne otrăvim de unii singuri de vreo 2.000 de ani, a declarat Alexander More, istoric și climatolog la Universitatea Harvard, un alt coautor al studiului.

Publicându-și concluziile în revista GeoHealth, echipa de istorici, arheologi și climatologi din SUA, Marea Britanie și Germania descrie cum a explorat istoria concentrației de plumb din aer prin analiza unei coloane de gheață, cunoscută drept „nucleu de gheață”, extrasă dintr-un ghețar din Alpii elvețiano-italieni. Echipa a analizat deocamdată 43 de metri din cei 72 ai coloanei, afundându-se prin urmare până la 2.000 de ani în trecut.
Cercetătorii au constatat că nivelul plumbului din mostra de gheață a scăzut la o concentrație neglijabilă o singură dată în decursul celor 2.000 de ani examinați, devenind practic ne-detectabil în intervalul 1349-1353. Perioada coincide în izvoarele istorice cu răspândirea Morții Negre – o epidemie de ciumă care a cuprins întreaga Europă și care a ajuns în arhipelagul britanic în 1348.

Rezultatele au dezvăluit că mineritul și topitoriile britanice au fost probabil sursa majoră a plumbului descoperit în mostra de gheață. Mai mult, echipa a constatat că momentul scăderii nivelului de plumb din mostra de gheață coincide cu oprirea activității în industrie, în condițiile în care ciuma făcea ravagii în Anglia.

RADOR

Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.