Demenţa, boala viitorului

Demența se anunță una dintre maladiile cu un impact deosebit în următorii ani. Conform unei estimări făcute de centrul Alzheimer Disease Internațional (ADI) din Londra, la nivel global, costul tratamentului va crește de la 818 miliarde de dolari la 1.000 de miliarde în doar trei ani. 9,9 milioane cazuri noi de demență apar în fiecare an, reprezentând un nou bolnav la fiecare 3,2 secunde.

Articol editat de , 29 august 2015, 12:00

Evoluția maladiei este în măsură să se transforme într-o provocare serioasă pentru guvernele din lumea întreagă, susțin reprezentanții ADI, citați de postul CNBC. În prezent, 46,8 milioane de persoane sunt diagnosticate cu demență, conform studiului efectuat de cercetătorii ADI.

Oricum, cifra pacienților este de așteptat să crească vertiginos în următorii trei ani, la finalul anului 2018 estimându-se că în lume vor fi 131,5 milioane de persoane afectate de această boală.

Conform datelor prezentate în raport, mai mult de jumătate dintre bolnavi (58%) provin din țări cu venituri pe cap de locuitor reduse sau medii, 22,9 milioane dintre aceștia fiind localizați în statele asiatice. Procentul celor afectați de demență în aceste țări va crește, cel mai probabil, la 68% până în 2050, susțin cercetătorii londonezi.

În funcție de costul curent al tratamentului bolii, reprezentanții ADI susțin că sistemele de sănătate din toată lumea vor înregistra o povară de 1000 de miliarde de dolari până în 2018, sumă urmând să se dubleze până în 2030.

Conform statisticii privind răspândirea geografică a maladiei, impactul cel mai mare va fi resimțit în țările din estul Asiei și în Africa. Autorii studiului au solicitat public Organizației Mondiale a Sănătății și guvernelor naționale să crească gradul de finanțare al programelor de cercetare privind demența declanșată de maladia Alzheimer. De asemenea, ADI susține apariția unor comunități dedicate acestor bolnavi în care îngrijirea lor să se desfășoare unor standarde clare.

Directorul Centrului Global de Tratament pentru Demență Bupa, profesorul Graham Stokes, crede că un rol în prevenirea apariției bolii îl au angajatorii. Din punctul său de vedere, menținerea persoanelor vârstnice în câmpul muncii și adoptarea unui stil sănătos de viață ar putea reduce numărul celor afectați în viitor de această boală.

Studiul ADI este contestat însă de alți cercetători, care cred că nu ne confruntăm cu o epidemie de demență. Îngrijorarea privind acest fenomen se bazează pe date neconcludente. De fapt, în Marea Britanie, riscul de demență este în scădere, afirmă cercetătorii din cadrul Institutului de Sănătate Publică al Universității Cambridge.

Alte studii efectuate în Europa de Vest arată că rata persoanelor afectate de demență se stabilizează în aceste țări, ca urmare a îmbunătățirii nivelului de trai, gradului crescut de educație al populației și a metodelor de prevenire.

RADOR

Ascultă Radio Cluj online AICI: