Urme de coronavirus, descoperite în organe la aproape trei ani după infecție

Cercetătorii de la Universitatea Secenov investighează legătura dintre persistența componentelor virale și complicațiile post-COVID.

Articol editat de cristina.rusu, 10 noiembrie 2026, 12:00

Oamenii de știință de la Universitatea Secenov au făcut legătura între complicațiile post-COVID de persistența prelungită a componentelor SARS-CoV-2 în țesuturile organelor interne.

Urme de coronavirus au fost găsite în plămânii unui pacient la 35 de luni, după boală, a dezvăluit Serviciul de presă al universității.

‘Cercetătorii au detectat ARN și proteine ​​ale coronavirusului în plămâni, în tractul gastrointestinal, în inimă și endometru, după multe luni și ani după infecție’, se menţionează în comunicatul universităţii.

Oamenii de știință au examinat țesuturile obținute în timpul intervențiilor chirurgicale și autopsiilor. Folosind PCR și imunohistochimia, au detectat ARN-ul coronavirusului, precum și proteina sa spike și proteina nucleocapsidă.

Datele obținute indică faptul că persistența prelungită a componentelor virale ar putea fi una dintre cauzele sindromului post-COVID, alături de reacțiile autoimune.

Componente virale au fost detectate în mai multe tipuri de celule, inclusiv macrofage, care sunt responsabile de distrugerea agenților străini, și endoteliu, stratul interior al vaselor de sânge.

Perturbarea acestor celule contribuie la inflamația cronică, duce la apariţia unor leziuni vasculare și distrugerea vaselor de sânge şi proasta circulaţie a sângelui în țesuturi.

Leziunile pulmonare identificate au indicat boală pulmonară obstructivă cronică, pneumonii interstițiale și fibroză severă.

O pacientă a dezvoltat proteinoză alveolară pulmonară, după reinfectare. Femeia și-a revenit după tratament. Există teoria că boala ar avea un impact şi asupra dezvoltării cancerului.

Oamenii de știință au studiat, de asemenea, relația dintre COVID-19 și progresia cancerului. La pacienții cu cancer pulmonar, componente virale au fost detectate atât în ​​celulele tumorale, cât și în celulele endoteliale.

Mai mult, s-a constatat că adenocarcinoamele pulmonare la pacienții care s-au recuperat după coronavirus conțin niveluri ridicate de celule stem canceroase, care sunt asociate cu riscul de metastaze și rezistență tumorală la chimioterapie.

‘Există o ipoteză potrivit căreia coronavirusul promovează trecerea celulelor stem canceroase dintr-o stare latentă sau de somn într-una activă’, a declarat medicul patolog Elena Şcelokova în raport.

Cercetătorii sugerează că SARS-CoV-2 ar putea influența dezvoltarea tumorii prin modificarea căilor de semnalizare celulară. Cu toate acestea, sunt necesare studii suplimentare pentru a confirma această ipoteză, inclusiv o comparație a stării pacienților cu cancer înainte și după COVID-19.

S-a descoperit că de fapt COVID-19 afectează tractul gastrointestinal. Urme de coronavirus au fost găsite și în celulele stomacului, intestinelor și ficatului.

Componentele virale pot pătrunde în organele digestive din plămâni prin fluxul sanguin prin vezicule extracelulare – bule microscopice care transportă substanțe între celule.

În țesuturile sistemului digestiv, specialiștii au identificat modificări inflamatorii și zone de necroză. Printre bolile detectate s-au numărat steatoza și steatohepatita hepatică, gastrita, eroziunile și ulcerele gastrice, colita limfocitară cronică și leziunile pancreatice.

Infecția cu coronavirus ar fi putut contribui la progresia bolilor preexistente ale sistemului digestiv. În plus, la pacienții cu adenocarcinoame gastrice și de colon, specialiștii au observat o creștere a numărului și a activității celulelor stem canceroase, similară cu modificările observate în cancerul pulmonar.

Cercetătorii au descoperit, de asemenea, modificări legate de coronavirus în țesutul cardiac. Unii pacienți au dezvoltat miocardită și insuficiență cardiacă, după infecție. O trăsătură caracteristică a miocarditei post-COVID este deteriorarea endoteliului vascular, care perturbă alimentarea cu sânge a mușchiului cardiac, iar simptomele pot semăna cu boala coronariană.

‘Miocardita asociată cu coronavirusul are propriile caracteristici: virusul pătrunde în endoteliul vascular, deteriorându-l și împiedicând vasele să funcționeze normal și să hrănească țesuturile. Acesta este motivul pentru care manifestările clinice ale miocarditei post-COVID pot semăna cu boala coronariană. Prin urmare, un diagnostic amănunțit este important pentru prescrierea terapiei’, a declarat directorul Universităţii Secenov.

RADOR RADIO ROMÂNIA

Radio Cluj poate fi ascultat şi online AICI. Ne găsești și pe facebook, X și instagram.