Prima pagină » Știri » Educaţie » Curtea de Conturi: Liceele pregătesc insuficient elevii pentru cerințele pieței muncii

Curtea de Conturi: Liceele pregătesc insuficient elevii pentru cerințele pieței muncii

Lipsesc practica, orientarea profesională și colaborarea sistematică cu mediul economic.

Articol editat de cristina.rusu, 29 septembrie 2026, 11:22

Programele școlare sunt actualizate fără o analiză sistematică a nevoilor angajatorilor, colaborarea dintre licee și mediul economic este insuficientă, iar statul nu știe ce se întâmplă cu o mare parte dintre tineri după absolvire.

Sunt principalele concluzii ale unui raport de audit publicat de Curtea de Conturi. Auditul a analizat perioada 2022–2024 și a urmărit în ce măsură competențele dobândite de elevii de liceu corespund cerințelor pieței muncii. Au fost solicitate informații de la Ministerul Educației, inspectoratele școlare, instituțiile din domeniul ocupării și calificărilor, 44 de licee, angajatori, elevi și părinți.

Concluzia generală este că legătura dintre sistemul de educație și mediul economic rămâne slabă și inegală. Învățământul tehnologic, profesional și dual este mai apropiat de nevoile angajatorilor, în timp ce filierele teoretică și vocațională beneficiază de mult mai puține mecanisme prin care să-și adapteze oferta la schimbările economice.

Angajatorii cer competențe practice, școala rămâne orientată spre teorie

Curtea de Conturi constată că reprezentanții pieței muncii nu sunt implicați sistematic în elaborarea programelor școlare. Aproximativ jumătate dintre partenerii pieței muncii chestionați nu fuseseră consultați în legătură cu formarea unor competențe noi, iar majoritatea nu colaboraseră cu Ministerul Educației în ultimii trei ani pentru apropierea pregătirii liceale de cerințele angajatorilor.

Mediul economic pune accent în primul rând pe competențele practice, comunicare, colaborare și capacitatea de adaptare. Sunt considerate importante și competențele digitale, gândirea critică, autonomia, inițiativa și capacitatea de a învăța permanent. Tocmai abilitățile practice și interpersonale sunt însă cele care le lipsesc cel mai frecvent tinerilor aflați la început de carieră, arată raportul.

Printre cauze se numără programele rigide și prea teoretice, lipsa stagiilor și a experiențelor practice, dotarea insuficientă a laboratoarelor și atelierelor, metodele de predare bazate pe memorare și accesul limitat al profesorilor la formare continuă. Evaluările măsoară în continuare mai ales cunoștințele acumulate, nu și capacitatea elevilor de a le aplica.

În cazul învățământului tehnologic și profesional, apropierea de piața muncii se realizează prin parteneriate cu operatorii economici, stagii de practică și programe adaptate cerințelor locale. Pentru filierele teoretică și vocațională nu au fost identificate mecanisme comparabile.

Raportul amintește și că reforma curriculumului liceal vine după o întârziere de peste 15 ani. Noile planuri-cadru urmează să se aplice începând cu generația care intră în clasa a IX-a în anul școlar 2026–2027.

Orientarea în carieră începe prea târziu

O altă problemă este accesul redus al elevilor la servicii eficiente de consiliere și orientare profesională. Din răspunsurile părinților reiese că unii elevi nu au beneficiat deloc de asemenea servicii, iar alții le-au considerat nefolositoare. Consilierea este oferită în special în anii terminali, când multe dintre deciziile privind continuarea studiilor au fost deja luate. Raportul recomandă dezvoltarea unui sistem de orientare care să funcționeze pe tot parcursul școlarității, nu doar înaintea absolvirii.

În lipsa unui asemenea sprijin, familia rămâne principalul factor care influențează alegerea traseului educațional. Studiile analizate de auditori arată că elevii preferă în continuare liceele teoretice, în timp ce învățământul tehnologic și profesional atrage mai puțin interes, chiar dacă economia are nevoie de personal calificat. Elevii din mediul rural aleg mai frecvent aceste forme de învățământ, distanța față de școală fiind un factor important în luarea deciziei.

Parteneriatele depind de inițiativa fiecărei școli

La nivelul Ministerului Educației, al inspectoratelor și al liceelor nu există structuri dedicate care să asigure o relație permanentă între întregul învățământ liceal și piața muncii. Colaborările depind adesea de inițiativa conducerii școlilor și de resursele disponibile în fiecare județ.

Majoritatea liceelor cuprinse în eșantion au raportat parteneriate cu firme, camere de comerț, organizații profesionale, ONG-uri sau universități. Documentele prezentate pentru a demonstra activitatea concretă din cadrul acestor parteneriate au fost însă limitate.

Și colaborarea dintre inspectoratele școlare și agențiile pentru ocuparea forței de muncă diferă semnificativ de la un județ la altul. În unele zone există parteneriate active și schimburi de date, în timp ce în altele colaborarea este punctuală sau lipsește.

Raportul avertizează și că standardele de pregătire profesională pentru calificările de nivel 3 și 4 au fost revizuite ultima dată, la nivel național, în perioada 2016–2018. Elaborarea sau actualizarea lor presupune numeroase avize, ceea ce poate întârzia adaptarea pregătirii la schimbările tehnologice și economice.

Pentru până la 68% dintre absolvenți nu este cunoscut traseul ulterior

Curtea de Conturi constată că statul nu dispune de un sistem complet și unitar prin care să urmărească parcursul absolvenților. Informațiile sunt colectate diferit la nivel central și local, iar bazele de date nu sunt complet interconectate.

În perioada analizată, aproximativ 96% dintre elevii înscriși în ultimul an de liceu și-au finalizat studiile, iar între 74% și 79% dintre absolvenți au promovat bacalaureatul. Datele disponibile indică faptul că între 22% și 27% au continuat în învățământul superior, aproximativ 6% au urmat studii postliceale, iar 15–16% figurau ca angajați sau antreprenori.

Pentru 60–68% dintre absolvenți, statutul nu a putut fi însă identificat cu ajutorul evidențelor existente. Categoriile se pot suprapune, iar platforma utilizată nu oferă informații despre absolvenții care au plecat în străinătate.

Numai 16 inspectorate școlare au realizat analize dedicate trecerii absolvenților către piața muncii. În celelalte județe, autoritățile se bazează în principal pe date agregate din platformele naționale sau pe rapoartele agențiilor pentru ocuparea forței de muncă.

Datele disponibile arată că absolvenții învățământului tehnologic și profesional se angajează mai repede decât cei ai filierei teoretice. Învățământul profesional și cel dual înregistrează cele mai ridicate niveluri de angajare, iar implicarea directă a firmelor în pregătirea elevilor facilitează găsirea unui loc de muncă. Angajatorii semnalează însă mai multe dificultăți în integrarea tinerilor: motivație redusă pentru muncă sau învățare, așteptări salariale nerealiste, lipsa punctualității și a responsabilității, probleme de comunicare și absența experienței practice.

Locurile la liceele teoretice nu sunt stabilite în funcție de perspectivele profesionale

Raportul analizează și modul în care este stabilit numărul locurilor disponibile în învățământul liceal și profesional. În ultimii ani școlari, 76% din cifra de școlarizare a fost alocată învățământului liceal și 24% celui profesional.

Pentru învățământul tehnologic, profesional și dual sunt luate în calcul solicitările angajatorilor, datele agențiilor de ocupare și prognozele privind necesarul de forță de muncă. În cazul liceelor teoretice, numărul locurilor este fundamentat mai ales pe preferințele elevilor, ocuparea claselor în anii anteriori și capacitatea școlilor. Curtea de Conturi arată că nu a identificat analize prin care să fie stabilit necesarul de specializări teoretice în funcție de accesul ulterior la facultate sau pe piața muncii. Prin urmare, criteriul legal al relevanței nu este respectat în stabilirea cifrei de școlarizare pentru filiera teoretică.

Recomandări cu termen de aplicare în 2031

Curtea de Conturi recomandă Ministerului Educației să analizeze, pentru fiecare generație, în ce măsură competențele dobândite de elevi corespund cerințelor reale ale pieței muncii. Ministerul trebuie să dezvolte o colaborare permanentă cu instituțiile din domeniul ocupării, camerele de comerț, organizațiile patronale și operatorii economici.

O altă recomandare vizează crearea unui sistem unitar de colectare și actualizare a informațiilor despre continuarea studiilor, angajarea și mobilitatea profesională a absolvenților. Ministerului i se cere și să respecte criteriul relevanței atunci când stabilește numărul locurilor pentru toate filierele și profilurile liceale. Termenul stabilit pentru aplicarea celor patru recomandări este trimestrul al patrulea din 2031.