Prima pagină » Știri » Social » Creștin-ortodocșii şi cei catolici prăznuiesc Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul

Creștin-ortodocșii şi cei catolici prăznuiesc Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul

Sfântul Ioan Botezatorul şi Înaintemergătorul Domnului, cunoscut şi ca „Îngerul Pustiei”

Articol editat de Carmen Sas, 29 august 2026, 06:00 / actualizat: 29 august 2026, 12:08

Sfântul Ioan Botezătorul s-a născut în cetatea Orini, din părinţii Elisabeta şi preotul Zaharia. I-a fost atribuit supranumele de „Înaintemergătorul” datorită faptului că a anunţat venirea lui Hristos.

Sfântul Ioan Botezatorul şi Înaintemergătorul Domnului, cunoscut şi ca „Îngerul Pustiei”, a împărtăşit soarta majorităţii proorocilor lui Israel: mărturisind adevărul pana la capăt şi având curajul să îl înfrunte pe regele Irod Antipa pentru că trăia în desfrânare cu Irodiada (care îi era cumnată), este condamnat la moarte şi i se taie capul (Irodiada a uneltit, Salomeea a cerut iar Irod a dispus).

Irod, de teamă că Ioan Botezatorul ar putea învia, decide să le dea ucenicilor lui doar trupul, pentru a fi înmormântat la Sevastia, iar capul îi este îngropat de către Irodiada în curtea sa.

Conform tradiţiei, Sfânta Ioana este cea care ia capul Sfântului Ioan din curtea Irodiadei şi îl îngroapă la Ierusalim, în multele Eleonului. Acolo rămâne până pe vremea împăraţilor Constantin şi Elena, care au dus capul la Emesa, Siria.

Ulterior, pe vremea luptei împotriva icoanelor, capul său a fost îngropat la Comane, iar mai apoi a fost dus de către Sfântul Ignatie la Constantinopol în anul 860. În timpul cruciadelor, o parte a capului său a fost luată de la Constantinopol de către latini şi dusă la o biserică din Amiens.

Sărbătoarea Tăierii Capului Sfântului Ioan Botezătorul reprezintă ultima mare sărbătoare a anului bisericesc, având în vedere că acesta se încheie pe 31 august.

Tradiții și obiceiuri

Tradiţia spune că în ziua de 29 august creştinii trebuie să ţină post negru sau aspru.

Nu se bea vin roşu, deoarece în credinţa populară, acesta reprezintă sângele Botezătorului. Nu se mănâncă fructe sau legume roşii şi nici varză, pentru că pe varză ar fi fost tăiat capul profetului. De asemenea, nu se mănâncă fructe rotunde: nuci, mere, pepene sau alte fructe care au forma capului omenesc sau fructe ori legume în formă de cruce.
În această zi nu e bine să tăiem nimic cu cuţitul, totul se rupe cu mâna.
Nici nu se foloseşte mătura, pentru a nu tulbura liniştea morţilor!
Credinţele populare respectă această simbolistică, având două componente: rotundul capului şi curgerea sângelui datorită tăierii.
De aceea în această zi nu se mănâncă fructe rotunde sau asemănătoare cu un cap: mere, pere, pepeni roşii.
Nu se bea vin roşu.
Nu se mănâncă din strachină, pentru că e rotundă, nu se foloseşte cuţitul, pentru că doar cu el s-a tăiat capul Sfântului Ioan Botezătorul.
Nici fructele roşii nu se mănâncă în ziua de Sântion de Toamnă.
Şi mai ales nu se mănâncă varză.
În satul care mai păstrează tradiţia şi credinţa se ştie şi de Sfântul Ioan taie capul pe varză. Legendele povestesc despre tânărul frumos care a fost pedepsit, pentru că a refuzat avansurile soţiei lui Irod şi din răzbunare a fost învinuit că a furat o bijuterie. După întemniţare i s-a tăiat capul. Astfel se explică şi sintagma populară „tăierea capului pe varză”, adică tăierea capului cum se toacă varza.
Tot în această zi de sărbătoare nu este îngăduit să se mănânce de pe tavă, iar împărţania (cum se spune în Oltenia) cu pere şi castraveţi nu se aşază pe tavă sau farfurie: capul Sfântului Ioan Botezătorul a fost purtat pe o tavă, în faţa unei asistenţe numeroase de către o dansatoare, iar farfuria reprezintă rotundul capului.
Şi tot în ideea de respectare a rotundului, în această zi nu se fac hore.