Prima pagină » Știri » Social » Transilvania » Ploile vin, seceta rămâne: deficit major de apă în Cluj și Satu Mare

Ploile vin, seceta rămâne: deficit major de apă în Cluj și Satu Mare

Deocamdată, alimentarea populației nu este pusă în pericol.

Articol editat de Bianca Câmpeanu, 12 octombrie 2026, 14:27

Cu o floare nu se face primăvară, iar cu câteva ploi nu se încheie seceta pedologică. În judeţul Cluj efectele se observă deja în debitul râurilor şi în cantitatea de apă care ajunge în lacurile de acumulare. În judeţul Satu Mare situaţia e chiar mai gravă, iar Prefectura a publicat recent date privind felul în care e afectată agricultura.

La stația hidrometrică din Cluj-Napoca, debitele medii lunare înregistrate în acest an au reprezentat între 30 și 82% din valorile obișnuite. Situația a fost și mai gravă la Maia, unde debitele nu au depășit 18% din mediile multianuale, conform datelor Prefecturii Cluj.

La sfârșitul lunii septembrie au fost semnalate porțiuni cu apă aproape stagnantă pe râurile Borșa, Gădălin și Olpret, iar pârâul Sălătruc, la Cășeiu, era complet secat. Și lacurile de acumulare au primit debite mai mici decât cele obișnuite. Gradul de umplere a acumulării Tarnița a variat între 81 și 96%, în timp ce la Gilău s-a situat între 59 și 66%.

Deocamdată, alimentarea populației nu este pusă în pericol, iar sursele din Tarnița, Someșul Cald, Gilău și Florești deservesc aproximativ 560 de mii de locuitori din Cluj și alți 55 de mii din Sălaj. Debitele reduse și temperaturile ridicate afectează însă ecosistemele: apa se încălzește mai repede, scade cantitatea de oxigen, se pot înmulți excesiv algele, iar poluanții devin mai concentrați.

În județul Satu Mare, impactul cel mai grav a fost înregistrat în agricultură. Potrivit celei mai recente centralizări a Prefecturii, comisiile verificaseră până la sfârșitul lunii septembrie peste 39 de mii de hectare afectate de seceta pedologică.

Aproape 16 mii de hectare cultivate cu porumb au suferit pierderi cuprinse între 50 și 90%. Alte peste 13.500 de hectare cu floarea-soarelui au fost afectate în proporție de 45 până la 85%. În unele ferme culturile au fost calamitate complet.

Seceta a afectat și alimentarea cu apă. Șapte localități sătmărene au raportat dificultăți punctuale, iar la Bârsău și în satul Cărășeu apa a fost distribuită populației cu cisterne. Problemele nu s-au generalizat, județul beneficiind de rezerva subterană a acviferului Someșului.

Au existat însă efecte ecologice severe. Mai multe cursuri mici de apă au secat, iar în Lacul Călinești a fost semnalată mortalitate piscicolă. Debitele foarte mici și încălzirea apei au redus concentrația de oxigen sub nivelul necesar vieții acvatice.

În privința sprijinului financiar, Guvernul a aprobat în septembrie o schemă în valoare de peste 155 de milioane de lei, însă aceasta se referă exclusiv la culturile de porumb și floarea-soarelui afectate de seceta din 2025. Ajutorul poate ajunge la 333 de lei pe hectar pentru suprafețele calamitate integral și scade în funcție de procentul pierderilor. Pentru pagubele produse în 2026 nu a fost anunțată, deocamdată, o schemă națională de compensare cu sume stabilite. Procesele-verbale întocmite acum de comisiile județene vor putea constitui însă baza unui viitor ajutor. În Satu Mare, fermierii mai pot anunța pagubele până în 15 octombrie și trebuie să păstreze nerecoltată o zonă de cel puțin 5% din suprafața afectată, pentru verificarea în teren.

Ploile din următoarele zile pot îmbunătăți temporar umiditatea de la suprafața solului și pot ridica ușor debitele cursurilor mici. Pentru refacerea rezervelor din sol, a apelor subterane și a ecosistemelor este însă nevoie de precipitații constante, nu doar de câteva averse de toamnă.