Mâini care păstrează tradiția
Evenimentul organizat de Asociația Meșterilor Populari Clujeni promovează meșteșugurile tradiționale.
Articol editat de Bianca Câmpeanu, 11 august 2026, 18:11
Costume tradiționale, bijuterii din os, lemn și pietre semiprețioase, obiecte decorative din hârtie reciclată, articole din piele lucrate manual sunt câteva dintre produsele care pot fi descoperite la cele 52 de standuri prezentate în cadrul Târgului de Vară deschis în Piața Avram Iancu din Cluj, zilnic între orele 10 și 20, până pe 23 august.
Evenimentul organizat de Asociația Meșterilor Populari Clujeni promovează meșteșugurile tradiționale și îi aduce mai aproape de public pe cei care păstrează, prin munca lor, tradiția lucrului făcut manual.
La Târgul de Vară al Meșterilor Populari Clujeni, tradiția nu este o amintire a trecutului. Este vie. Se află în mâinile oamenilor care, zi de zi, aleg să creeze, să învețe și să ducă mai departe meșteșuguri care riscă, altfel, să se piardă.
În spatele fiecărui obiect expus se află ore de muncă, răbdare și, mai presus de toate, suflet. Pentru că un meșteșug nu trăiește doar în trecut. Trăiește atât timp cât există oameni care îl practică, îl iubesc și îl transmit mai departe.
Lemnul este unul dintre materialele care au însoțit meșteșugurile românești de generații. La târg, Victor Marius Budean și soția sa, Filofteia, îi dau noi forme.
Cu dalta și multă răbdare, Victor transformă bucățile de lemn în cruci sculptate, fiecare cu propriul model și propria poveste. În doar trei ani, a ajuns la aproximativ 500 de cruci.
„Noi suntem din Vultureni, de lângă Cluj, acolo fiind o zonă cu mulți artiști. Soția studiind artele și pictând, îmi doream și eu să nu mă las mai prejos, să învăț și eu ceva. Soția m-a încurajat și așa m-am documentat și, încet-încet, acum trei ani am început să sculptez”, povestește meșterul.
Modelele pe care le încrustează în lemn nu sunt întâmplătoare. Ele sunt, într-un fel, o mărturie a stării sale sufletești din momentul în care lucrează.
Victor spune că nu a avut un profesor. S-a documentat singur, și-a făcut singur desenele și a învățat să lucreze manual. Folosește diferite esențe de lemn – nuc, cireș, prun, tei sau stejar – fiecare având frumusețea și particularitățile sale.
Lângă el, soția sa, Filofteia, expune icoane pe sticlă și pe lemn, peisaje și motive tradiționale. Pasiunea pentru artă o are din copilărie. Aceasta a urmat cursurile și studiile de specialitate în Cluj și Iași.
Ea este și omul care l-a încurajat pe Victor să transforme pasiunea pentru lemn într-un meșteșug.
De la lemn, ajungem la un material căruia, de multe ori, nu-i mai găsim nici o întrebuințare: hârtia.
La standul Dorinei Grindean, revistele vechi, prospectele de medicamente, cartoanele, facturile sau chiar cutiile de conserve primesc o nouă viață. Din hârtie reciclată iau naștere coșulețe de diferite forme, mărimi și culori.
„Hârtiile de la prospectele de medicamente le-am reciclat, le culegem de la cunoștințe, le păstrăm. Unele reviste care nu mai au loc în casă nu le-am aruncat.”
Pentru Dorina, reciclarea a devenit mai mult decât o preocupare. A devenit o formă de creativitate.
„Încercăm să le dăm o altă viață. Orice se poate refolosi. Am încercat și am refolosit și cutii de conserve, cartoanele…”
Fiecare obiect realizat de ea poartă și un mic mesaj pentru cei care îl folosesc.
„Dacă cineva folosește în casă un obiect din ăsta, poate să aibă sentimentul că a eliberat natura de un deșeu.”
Pentru că meșteșugul înseamnă și culoare, la târg am întâlnit-o și pe Cristina Șimon, care transformă firele de ață în flori, sacoșe și obiecte decorative.
Croșetatul este pentru ea mai mult decât o îndeletnicire.
„Dacă nu croșetez, nu mă simt bine.”
Această îndeletnicire a învățat-o de la mama sa, care croșeta pentru întreaga familie – veste, mănuși, șosete. Astăzi, Cristina creează flori care nu seamănă una cu alta: trandafiri, lavandă, lalele sau crini. Fiecare petală este lucrată fir cu fir, cu răbdare și migală. Sunt obiecte care îmbină utilul cu frumosul și care, spre deosebire de florile adevărate, nu se ofilesc.
Din mâinile meșterilor populari ies obiecte deosebite, căutate atât clujenii, cât și turiștii străini, spune Viorica Ciobanu, președinta Asociației Meșterilor Populari Clujeni.
„Clujenii ne știu, ne cunosc, dar să știți că turiștii străini au apreciat foarte mult ceea ce facem și chiar au cumpărat produse de la noi.”
Pentru ea, importanța acestor târguri depășește însă vânzarea unor obiecte.
„Tradiția este identitatea noastră. Și pare că a început acum din nou să se dea importanță tradiției și lucrurilor manuale.”
Un lucru îmbucurător este că printre cei interesați de aceste meșteșuguri se află și tineri. Iar munca din spatele unui obiect lucrat manual nu poate fi măsurată doar în bani. Uneori sunt săptămâni întregi de lucru pentru o singură piesă.
„Sunt, într-adevăr, săptămâni întregi când lucrez pe un obiect care este mai important. Iile noastre cu ciupac sau cămășile bărbătești, dacă nu lucrez trei săptămâni pe o cămașă, nu poate să arate așa cum ar trebui și nu poate să fie tradițională”, explică Viorica Ciobanu.
Târgul de Vară al Meșterilor Populari Clujeni este deschis până în 23 august, în Piața Avram Iancu. Cei care trec prin zonă ar fi bine să se oprească pentru câteva minute, să privească, să întrebe și să descopere oamenii din spatele obiectelor.
Pentru că, dincolo de lemnul sculptat, de hârtia reciclată sau de firele transformate în flori, ceea ce se păstrează aici este ceva mult mai valoros: memoria unei tradiții și sufletul celor care refuză să o lase să dispară.
Iar cât timp există mâini care creează, oameni care învață și oameni care apreciază lucrul făcut cu suflet, tradiția are un viitor.
Text/audio/foto: Rodica Tulbure
Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI. Ne găsești și pe facebook, X și instagram.