Îngroparea Anului, un obicei rar din Valea Bârgăului

Ritual tradițional de Anul Nou, între moartea vechiului an și renaștere.

Articol editat de cristina.rusu, 31 decembrie 2025, 09:31

Obiceiuri de Anul Nou – Îngroparea Anului: „Anule, bunule, du-te cu bine/ Şi zi-i la Anul Nou ce vine/ Să ne aducă dacă poate/ din nou sănătate/ Şi colac de grâu pe masă/Bucurie-n orice casă/ Pace-n ţară şi bucate la vară”.

Cele mai cunoscute şi des întâlnite obiceiuri de Anul Nou din Bistriţa-Năsăud sunt Pluguşorul şi Capra.

Printre cele mai deosebite obiceiuri întâlnite pe Valea Bârgăului se numără „Îngroparea Anului”, un ceremonial funerar dedicat vechiului an, care este o scenetă la care participă în jur de 20 de copii. Grupul are un conducător, care trebuie neapărat să fie un foarte bun orator.

Ceata are în componenţă şi patru băieţi mascaţi, fiecare reprezentând câte un anotimp.

Măştile sunt confecţionate din blană de miel în culori stridente. Nu lipseşte toboşarul, care ţine ritmul cu oratorul.

Pentru colindători, Anul Nou nu este altceva decât un ceremonial funerar pentru moartea vechiului an şi naşterea simbolică a altui nou.

„Anule, bunule, du-te cu bine/ Şi zi-i la Anul Nou ce vine/ Să ne aducă dacă poate/ din nou sănătate/ Şi colac de grâu pe masă/Bucurie-n orice casă/ Pace-n ţară şi bucate la vară”, se numără printre versurile „îngropării” vechiului an.

Pluguşorul, cel mai întâlnit obicei din România legat de Anul Nou nu lipseşte nici din Bistriţa-Năsăud. Aceasta este o „colindă agrară”, având ca subiect munca depusă pentru obţinerea pâinii.

Cel care însoţeşte urarea este pluguşorul, care este ornat cu hârtie colorată, panglici sau flori.

Pluguşorul se recită din casă în casă în Ajunul Anului nou începând de seara până a doua zi dimineaţa.

Este practicat de adolescenţi şi copii, cetele de urători fiind formate din 3-4 copii.

Urarea în versuri este însoţită de sunetul buhaiului, al clopoţeilor, dar şi de pocnetul biciului. Gazdele îşi aşteaptă urătorii cu cozonac, prăjitură şi ţuică.

La fel de spectaculos este şi jocul caprei sau ţurcăi. Cei care joacă rolul caprei sunt doi sau trei flăcăi, care sunt însoţiţi de un cioban, care face şi urările. Caprele sunt confecţionate din pânzături cu motive tradiţionale specifice acestei zone şi au un bot din lemn care clămpăne ţinând ritmul urării.

Capra este considerată de români ca fiind animalul care alungă spiritele rele şi aduce noroc în noul an. Ritualul are menirea de a aduce rodnicie anului ar urmează. Dacă bogăţia turmelor este sugerată chiar de capre, rodnicia recoltelor este adusă în discuţie de gazde care aruncă boabe de porumb peste capre. Urarea caprelor este plătită de către gazde, banii oferiţi fiind prinşi în botul caprelor.

Alin Cordoș

Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, X și instagram.