Anul 2027 a fost declarat An Jubiliar în Eparhia Greco-Catolică de Oradea
Deviza aniversării este „250 de ani de credință, unitate și slujire”.
Articol editat de Bianca Câmpeanu, 2 noiembrie 2026, 17:21
Eparhia Greco-Catolică de Oradea se pregătește să sărbătorească 250 de ani de la înființare. Anul 2027 a fost declarat An Jubiliar de Preasfințitul Virgil Bercea, episcopul Eparhiei, printr-un decret semnat în 8 septembrie 2026. Deviza aniversării este „250 de ani de credință, unitate și slujire”.
Deschiderea oficială va avea loc în 5 decembrie 2026, printr-o Sfântă Liturghie, inaugurarea anului pastoral și binecuvântarea icoanei jubiliare. Tot atunci va fi prezentată Rugăciunea Jubileului, care va însoți comunitățile pe parcursul întregului an.
Cel mai important eveniment religios este programat în 12 iunie 2027. Pelerinajul Jubiliar va reuni preoți și credincioși din toate parohiile Eparhiei, episcopi din țară și din străinătate, reprezentanți ai autorităților și invitați.
Programul aniversar cuprinde și un concert destinat întregului oraș. În 11 august 2027, la Catedrală, va avea loc spectacolul „Pop Simfonic la Catedrală”, care va îmbina muzica și proiecțiile despre istoria și activitatea Eparhiei. Evenimentul va fi organizat în parteneriat cu instituții și susținători locali.
În perioada 21-24 octombrie 2027 este programat simpozionul internațional „Școala Ardeleană”. Manifestarea va reuni reprezentanți ai mediului academic, intelectuali, membri ai societății civile, autorități și diplomați. Discuțiile vor evidenția contribuția Bisericii Române Unite cu Roma la dezvoltarea culturii, educației și identității românești.
Anul Jubiliar se va încheia în 6 decembrie 2027, printr-o celebrare solemnă la Catedrala „Sfântul Nicolae” din Oradea.
Istoria Eparhiei începe la sfârșitul secolului al XVII-lea și începutul secolului al XVIII-lea, când s-au format primele comunități de români uniți cu Biserica Romei în nord-vestul țării. Episcopul latin de Oradea, Emeric Csáky, l-a numit pe canonicul Vasile Paul arhidiacon al românilor catolici de rit bizantin. Comunitatea cuprindea atunci aproximativ 70 de parohii.
În 1748, Papa Benedict al XIV-lea l-a numit pe Meletie Kovács episcop titular de Tegea, auxiliar și vicar al episcopului latin Paul Forgách. Un pas decisiv a fost făcut în timpul împărătesei Maria Tereza. La 26 iulie 1776, Moise Dragoș, paroh și protopop de Oradea, a fost numit episcop al românilor uniți, iar la 16 iunie 1777, Papa Pius al VI-lea a înființat oficial noua Eparhie. Aceasta cuprindea parohii din comitatele Bihor, Arad, Bichiș, Cenad, Csongrád, Timiș-Torontal și Caraș. A fost creat și un capitlu catedral cu cinci canonici, iar împăratul Iosif al II-lea a oferit Eparhiei domeniul de la Beiuș.
De-a lungul timpului, episcopii au avut un rol important nu doar în viața religioasă, ci și în dezvoltarea educației românești. Ignatie Darabant a început construcția Catedralei din Oradea, a înființat Seminarul Greco-Catolic și i-a sprijinit pe reprezentanții Școlii Ardelene, Gheorghe Șincai și Samuil Micu. Urmașul său, Samuil Vulcan, a finalizat Catedrala și a întemeiat gimnaziul greco-catolic de la Beiuș, care a devenit un important centru de educație românească din Transilvania.
În secolul al XIX-lea, Vasile Erdélyi a refăcut Seminarul din Oradea, a înființat Preparandia greco-catolică eparhială și a dotat gimnaziul din Beiuș cu un laborator de științe. În timpul său, Eparhia a trecut de sub jurisdicția Arhiepiscopiei de Strigoniu sub autoritatea Mitropoliei Române Unite de Făgăraș și Alba Iulia.
Iosif Papp-Szilágyi a continuat dezvoltarea instituțiilor și a participat la Conciliul Vatican I. Mai târziu, Ioan Olteanu a restaurat palatul episcopal și a înființat opere de caritate, iar Mihail Pavel a deschis la Beiuș un internat pentru băieți și o școală medie pentru fete, cu internat.
Un moment important din istoria Eparhiei este legat de episcopul Demetriu Radu. La 1 Decembrie 1918, acesta a prezidat Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, alături de episcopul ortodox Ioan Papp și de Gheorghe Pop de Băsești. La realizarea Marii Uniri au contribuit și numeroși preoți greco-catolici, intelectuali și absolvenți ai școlilor Bisericii.
În 1922, conducerea Eparhiei a fost preluată de Valeriu Traian Frențiu. Acesta a ridicat Seminarul teologic la rang de Academie Teologică și a sprijinit dezvoltarea comunităților religioase. În acea perioadă, asumpționiștii au ajuns la Beiuș, franciscanii conventuali s-au stabilit la Drăgești și Oradea, Frații Școlilor Creștine au venit la Seminarul din Oradea, iar surorile asumpționiste au ajuns la Beiuș și Oradea. Tot atunci au fost stabilite mai multe locuri de pelerinaj, printre care Zalău, Drăgești și Sanislău.
Dezvoltarea Eparhiei a fost întreruptă în 1948, când regimul comunist a desființat Biserica Română Unită cu Roma. Episcopii, preoții și credincioșii care au refuzat trecerea forțată la Biserica Ortodoxă au fost persecutați. Lăcașurile de cult, casele parohiale și celelalte bunuri au fost confiscate, unele ajungând în proprietatea statului, altele în posesia Bisericii Ortodoxe.
Episcopul Valeriu Traian Frențiu a murit în închisoarea de la Sighet, în 1952, devenind unul dintre martirii Bisericii Greco-Catolice.
Viața Eparhiei a continuat în clandestinitate. În 1949 a fost consacrat episcop Iuliu Hirțea, care a condus comunitatea în anii persecuției și a trecut prin închisorile comuniste. După moartea sa, în 1978, canonicul Coriolan Tămâian a preluat responsabilitatea Eparhiei și a păstrat legătura dintre preoți, credincioși și Biserica Romei.
După căderea comunismului, în 1990, a început refacerea instituțiilor. Episcopul Vasile Hossu a reorganizat Eparhia, a recuperat clădirea Institutului Teologic și a redeschis Seminarul, după mai bine de patru decenii de activitate în clandestinitate.
Din 1997, după moartea episcopului Vasile Hossu, conducerea Eparhiei a fost preluată de Preasfințitul Virgil Bercea, numit anterior episcop coadjutor de Oradea. Sub păstorirea sa au continuat refacerea și dezvoltarea instituțiilor, activitățile pastorale, educaționale, culturale și sociale, precum și dialogul dintre confesiunile religioase.
În prezent, Eparhia acordă o atenție deosebită tinerilor, școlilor, vieții parohiale și proiectelor sociale și culturale. Totodată, păstrează memoria episcopilor martiri și a celor care au apărat credința în timpul regimului comunist.
La 250 de ani de la înființare, Eparhia Greco-Catolică de Oradea marchează astfel un sfert de mileniu de istorie, în care credința, educația și cultura românească au avut un loc important.
Programul complet al manifestărilor, lista invitaților și detaliile despre parteneriate vor fi anunțate treptat pe site-ul Episcopiei, www.egco.ro, și pe paginile instituției de pe rețelele sociale.
Crina Dobocan
Radio Cluj poate fi ascultat şi online AICI. Ne găsești și pe facebook, X și instagram.