Prima pagină » De prin Cluj » O zi de iarnă ca odinioară: Ignatul, reinterpretat în Parcul Etnografic

O zi de iarnă ca odinioară: Ignatul, reinterpretat în Parcul Etnografic

Obiceiurile Ignatului, reconstituite pentru public.

Articol editat de cristina.rusu, 15 decembrie 2025, 11:50

Muzeul Etnografic al Transilvaniei începe în această iarnă un demers de readucere în actualitate a tradiţiilor rurale, prin proiectul „Vivanţii, ANOTIMPURILE”.

Iniţiativa este structurată în patru evenimente, câte unul pentru fiecare anotimp, fiecare dedicat obiceiurilor, ritualurilor şi sărbătorilor specifice perioadei respective. Acestea sunt reconstituite cu ajutorul actorilor, al personajelor autentice şi al meşteşugarilor, care transformă Parcul Etnografic Naţional „Romulus Vuia” într-un spaţiu viu, animat, asemenea satului transilvănean de odinioară. Primul episod, dedicat Ignatului, s-a desfăşurat în weekendul ce tocmai s-a încheiat.

Din raţiuni de protejare a monumentelor istorice porcul nu a putut fi tăiat şi pârlit la faţa locului, fiind adus deja sacrificat. Cu toate acestea, evenimentul a reuşit să concentreze, într-un spectacol susţinut de tineri actori, tradiţiile, momentele amuzante, entuziaste sau stranii care însoţesc această sărbătoare. Scenariul a urmărit desfăşurarea unei zile de Ignat, de la nerăbdarea copiilor care, copleşiţi de entuziasm, nu reuşesc să doarmă şi, încă de la ora 3 dimineaţa, se învârt pe lângă coteţ, trezind câinii din gospodărie.

Un moment important l-a constituit povestea lui Ignat, încărcată de elemente supranaturale, aşa cum se cuvine unei poveşti de iarnă, dar şi de simbolistica luptei dintre bine şi rău, în care răul, greu de înţeles, abia aşteaptă să-i întindă o cursă omului sărac aflat la ananghie.

Printre episoadele mai neobişnuite amintim ghicitul în organele animalului sacrificat şi ungerea frunţii membrilor familiei cu sângele porcului, pentru noroc. Singurul element absent din reconstituire a fost paharul de pălincă de dinaintea tăierii, oferit celor care ţin porcul — un obicei justificat, cel puţin de cei care-l practică, drept necesar ca protecţie împotriva frigului! Poate, totuşi, această practică nu este atât de răspândită pe cât ne-am imaginat…

Un rol central în eveniment l-a avut componenta gastronomică. Mircea Groza, antropolog culinar şi recuperator de reţete tradiţionale, a pregătit pomana porcului în faţa publicului, a explicat etapele de procesare şi a arătat cum pot fi valorificate gustos preparatele rămase după sărbători.

„Cel mai bine e să facem înainte de Bobotează o mâncare din tot ce a rămas de la sărbători. Pâinea rămasă se taie scrijele, se pune pe plită, se pârleşte un pic, apoi o punem în lăşcar şi turnăm peste apă clocotită, să se înmoaie. Luăm apoi un laboş mai gros la fund şi începem să facem straturi: punem pita asta care s-a înmuiat, punem dăraburi de friptură, punem şi 2-3 jumere, 2-3 scrijeluţe de călbaşi, 2-3 linguri de groştior şi tot aşa; şi la sfârşit gătăm cu brânză frământată zdrobită, înainte de a băga în ler”, Mircea Groza.

Mai multe despre tradiţiile Ignatului şi fragmente din spectacolul găzduit de Parcul Etnografic Romulus Vuia veţi putea asculta duminică, după ora 16.00, când Ignatul va fi sărbătorit pe frecvenţele noastre pe îndelete, aşa cum i se cuvine unui ardelean.