Prima pagină » Diverse » “Păzeşte-mă de muşte şi de autori plictisitori”: ce scriau călugării copişti medievali pe marginile manuscriselor

“Păzeşte-mă de muşte şi de autori plictisitori”: ce scriau călugării copişti medievali pe marginile manuscriselor

Călugării copişti erau practic zilierii intelectuali înainte de inventarea tiparului.

Articol editat de Bianca Câmpeanu, 2 august 2025, 00:00

Vă puteţi imagina oare cum era viaţa călugărilor copişti din Evul Mediu? Cei care îşi petreceau toate zilele copiind cu migală câte-un manuscris, ornând majusculele, mijindu-şi ochii pentru a prinde exact fiecare detaliu. Nu e de mirare că din când în când mai ajungeau la limita răbdării, ceea ce însemna că pe marginea câte-unui manuscris îşi făceau loc comentarii care nu aveau ce căuta acolo.

Călugării copişti erau practic zilierii intelectuali înainte de inventarea tiparului. Aveau de-a face toată ziua cu cărţi şi erau responsabili ca, prin muncă migăloasă, să pună pe masă un nou exemplar, pe de altă parte numele lor nu era menţionat nicăieri.

Mă rog, unii dintre ei au primit pseudonime, cum ar fi „mâna tremurătoare din Worcestershire”, care în secolul 13 îmbogăţea manuscrisele cu glosare şi comentarii în limba latină şi al cărui stil tremurat indica ori o boală precum Parkinson, ori un alcoolism sever.

Dar de vreme ce unui călugăr i se cerea să fie modest, acesta nu avea voie de regulă să-şi lase numele scris, pe undeva prin carte, chiar dacă lucra la ea şi 6 luni.

Pe de altă parte, uneori călugării erau tineri; şi ceea ce fac tinerii în permanenţă e că încalcă regulile. În acest caz, vorbim de comentariile amuzante lăsate pe margini, după ce s-au săturat de ore şi ore de ţinut pana şi de atenţia vigilentă a supraveghetorului. Iată câteva dintre ele:

🔥 Despre vreme, muncă și dureri de mână:

– „E frig aici.”

– „Ah, mâna mea!”

– „Scrisul este o muncă obositoare. Vă doresc tuturor să fiți la fel de bogați precum am eu dureri în mâna dreaptă.”

– „Acum s-a terminat! Mulțumesc lui Dumnezeu!”

– „Mai bine m-aș fi uitat la vrăbiile din curte decât să copiez acest text.”

😩 Despre calitatea pergamentului sau greșelile textului:

– „Pielea aceasta e atât de proastă, încât nici dracul n-ar putea scrie pe ea.”

– „Cel care a scris mai sus a fost un prost.”
(Comentariu pe marginea unei pagini – probabil despre un copist anterior.)

– „Am scris acest lucru fără să înțeleg nimic.”

🐱 Despre vizitatori necuvântători:

– „Pedeapsă pisicii care a urinat pe acest manuscris.”
(Urmat de o rugăciune pentru sufletul copistului.)