Tot mai multe cazuri de burnout în familiile tinere

Burnout-ul este o stare cronică de epuizare fizică și psihică.

Articol editat de Bianca Câmpeanu, 13 martie 2025, 12:08

Tot mai mult se vorbește, în ultimii ani, despre burnout (epuizare) și efectele nocive ale acestei stări, devenite sindrom. Cum se face că deși și în generațiile anterioare se lucra mult și greu, populația țării și la nivel mondial nu era puternic afectată de această situație?

În cele mai multe situații, sindromul de burnout este asociat cu sfera muncii, cu anumite cadre organizationale. Mai nou, însă s-a accentuat și în alte aspecte ale vieții precum perioada maternității și îngrijirii copiilor mici, în relația de cuplu sau în anumite cazuri în care este acordată îngrijire unei alte persoane din familie.

În principiu, la modul general, burnout-ul este o stare cronică de epuizare fizică și psihică. În cele mai multe cazuri, spun specialiștii, acest sindrom se instalează mișelește, treptat și se poziționează pe un calapod motivațional foarte bine justificat. Aici este și capcana.

Precum o dependență, burnout-ul împinge până la exces limitele voinței personale și ale eforturilor fizice. Majoritatea persoanelor se obișnuiește repede cu plusul de efort adăugat treptat, în fiecare zi până se pierde contactul cu limita sănătoasă.

Practic, poate fi vorba despre un volum de muncă suplimentar care trebuie susținut pentru justificarea unei majorări salariale, de exemplu sau, dacă este vorba despre cuplu, justificăm iubirea cu supraplus de angajamente.

Tot mai multe situații de burnout apar la familiile tinere cu copii mici, am aflat de la Valentina Șimon, psihoterapeut sistemic pentru cuplu și familie:

Revenind la tema generală a burnout-lui principalele simptome sunt adesea structurate în:
1. Epuizare emoțională: persoana se simte stoarsă de energie, fără vlagă și adesea copleșită. Cu greu mai poate îndeplini cerințele de zi cu zi și, cu siguranță, se amplifică dificultatea de a lua decizii.
2. Persoana începe să resimtă o depersonalizare a sa. Nu se mai regăsește psihic pe sine. Mulți devin cinici, răutăcioși și detașați emoționali în exprimările lor cu ceilalți; devin negativiști, indiferenți și se simt foarte confuzi, cu un nivel crescu te iritabilitate și frustrare.
3. Scade nivelul de împlinire personală: persoana se simte neproductivă, ineficientă, începe să se îndoiască de sine și de abilitățile sale; lucru ce îi afectează puternic și stima de sine.
Desigur că anumite caracteristici se pot suprapune ca descriere și cu alte cadre psihologice, cum e poate cazul depresiei, anxietății, stiluri de atașament sau alți parametrii psiho-emoționali legați de structura de personalitate.
Ca specialist în domeniul psihologiei și psihoterapiei, am observat în practica mea că, mai nou, familiile tinere cu copii mici în dezvoltare, tind sa fie impactate de sindromul de burnout. Se întâmplă când unul sau ambii parteneri se simt copleșiți de anumite situații de viață, din interiorul familiei sau de la serviciu. Un factor care se adaugă, la această situație, sunt perioadele de stres îndelungat, în care partenerii ajung să se simtă deconectați emoțional, au multe nevoi emoționale neîmplinite și probleme lăsate nerezolvate de prea mult timp. Toate acestea duc la înstrăinarea în relație. (Valentina Șimon, psihoterapeut sistemic pentru cuplu și familie).

Burnout-ul nu este recunoscut oficial ca fiind un diagnostic separat, în Manualul de Diagnostic și Statistică al Tulburărilor Mentale (DSM-5).

Evaluarea unei persoane în privința stabilirii stării de burnout începe, de obicei, cu o discuție aprofundată cu un medic neurolog, psihiatru sau cu un psiholog, pentru a înțelege mai bine istoricul profesional, expunerea la stres și manifestările.

Alina Nechita

Foto: Pexels

Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.