Cea mai mare colecție de mărțișoare din România este la Cluj

Peste 5.200 de piese au fost colecționate de clujeanca Ingeborg Marta Bogdan și vor putea fi văzute din 27 februarie.

Articol editat de cristina.rusu, 23 februarie 2025, 00:00

Muzeul Etnografic al Transilvaniei a achiziţionat cea mai mare colecţie de mărţişoare din România.

Colecția „Din pasiune pentru mărţişor“ cuprinde peste 5.200 de piese, multe dintre ele unicat, adunate în ultimii 50 de ani, de clujeanca Ingeborg Marta Bogdan, iar cea mai veche datează din 1960. 

Piesele din colecţie, cusute pe 57 de rame din lemn, pot fi împărțite în  tradiționale (clasice) și atipice (deosebite).

87% din mărţişoare sunt din perioada comunistă, iar 13% sunt adunate după Revoluție. Cele mai multe sunt confecţionate din metal, dar sunt şi piese din plastic, ceramică, textile şi lemn.

Mărţişoarele tradiţionale din colecţia Muzeului Etnografic al Transilvaniei sunt: flori, coșari, hornari, inimi, ancore, potcoave şi trifoi cu patru foi, într-o varietate de forme, iar cele atipice reprezintă personaje din desene animate, obiecte casnice, accesorii pentru sport, tarot, zodii, icoane şi cărți.

Mărțișorul este inclus în lista UNESCO a elementelor patrimoniului cultural imaterial al umanității, și este o mare onoare pentru Muzeul Etnografic al Transilvaniei să prezinte publicului o colecție unică în lume.

Prezența Mărțișorului în lista reprezentativă UNESCO este o confirmare a importanței acestei tradiții românești pentru cultura întregii omeniri. Prin achiziția colecției doamnei Ingeborg Marta Bogdan, Muzeul Etnografic al Transilvaniei a făcut un pas semnificativ în direcția protejării și promovării unei tradiții valoroase. Expoziția pe care o deschidem oferă publicului larg o perspectivă unică asupra evoluției și diversității acestui element cultural de excepție. (Tudor Sălăgean, manager Muzeul Etnografic al Transilvaniei)

Într-o casetă deosebită sunt prezentate mărțișoare din aur și argint, cu o valoare comercială mai însemnată.

Am început să colecţionez activ mărţişoare, imediat după Revoluţia din ‘89. Un mărţişor frumos trebuie să fie fin, gingaş, armonios colorat, astfel încât doamna care îl primeşte să îşi dorească să îl păstreze. Mărţişorul propriu-zis este firul împletit cu alb şi roşu, iar dacă doreşti să-i urezi ceva în plus celei căreia îi oferi mărţişorul, alegi un pandantiv ca simbol al norocului, vieţii lungi, dragostei şi aşa mai departe.

Există în colecție și mărțișoare din Republica Moldova și Bulgaria. Piesele sunt asemănătoare cu cele din România, dar parcă ale noastre sunt cele mai frumoase. Chiar dacă acest obicei există și în alte țări învecinate, la noi este cel mai frumos. Este o bijuterie, o tradiție apreciată care a fost tolerată pe parcursul perioadei comuniste, fără a se interveni în vreun fel asupra simbolisticii sale. (Ingeborg Marta Bogdan)

Vernisajul expoziţiei „Din pasiune pentru mărţişor“ are loc în 27 februarie, ora 11.00, la sediul Muzeului Etnografic al Transilvaniei, Sala Reduta şi poate fi vizitată până în 31 martie, de miercuri până duminică, între orele 10.00 şi 18.00.

Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.