Prima pagină » Știri » Educaţie » Şcolile speciale la răscruce: cum le va afecta noua lege a educaţiei?

Şcolile speciale la răscruce: cum le va afecta noua lege a educaţiei?

Învăţământul special e în prag de schimbări majore în contextul celei mai recente legi a educaţiei.

Articol editat de Bianca Câmpeanu, 21 noiembrie 2024, 15:35

O întâlnire care a adunat psihopedagogi de la trei universităţi a avut loc la Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă din Cluj. La finalul întâlnirii am profitat de ocazie pentru a deschide un subiect care generează multă confuzie în rândul părinţilor şi profesorilor: ce se va întâmpla cu învăţământul special în contextul celei mai recente legi a educaţiei?

Întâlnirea a avut loc cu ocazia lansării unei cărţi destinate mai degrabă specialiştilor, despre cele mai bune terapii şi intervenţii la copiii cu cerinţe educaţionale speciale, un volum coordonat de Adrian Roşan de la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj şi de Alois Gherguţ de la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaşi.

Schimbări majore

Vorbind însă de viitorul educaţiei acestor copii, nu putem să nu remarcăm cât de multă confuzie există în momentul de faţă în sistemul în care sunt încadraţi foarte mulţi dintre ei.

Învăţământul special e în prag de schimbări majore în contextul celei mai recente legi a educaţiei, totuşi despre natura concretă a schimbărilor circulă doar temeri şi zvonuri. La nivelul judeţului Cluj au fost deja luate decizii în care legea educaţiei a fost folosită ca argument, cum s-a întâmplat în 2023 în Turda, unde câteva clase speciale au fost desfiinţate când clădirea în care funcţionau a intrat în renovare. Argumentul pare uşor pripit, de vreme ce încă se lucrează la metodologia de aplicare a legii şi nimeni nu poate spune la ce să se aştepte şcolile speciale în următorii ani. În orice caz, schimbarea este necesară pentru că în forma actuală şcolile speciale nu au viitor, consideră Alois Gherguţ, membru în Comisia Naţională pentru Învăţământ Special din cadrul Ministerului Educaţiei:

Dacă ar fi să concretizăm, aş spune în felul următor: în forma de până acum învăţământul special nu mai are viitor, şi-a atins limitele. Trebuie regândit şi mers pe o abordare diferenţiată, flexibilă, cu servicii către comunitate.

Asta este şansa învăţământului special, de a oferi servicii copiilor cu dizabilităţi severe, care nu pot fi integraţi în învăţământul public, pentru că nu există resurse suficiente în şcolile de masă pentru a putea fi acceptaţi; şi de a ieşi din inerţia de până acum.

Învăţământul special are viitor, dacă ştim să ne reinventăm serviciile şi să ne deschidem către comunitate. (Alois Gherguţ)

Învăţământul special are viitor

Controversa privind şcolile speciale este una care a divizat de câţiva ani părinţi şi cadre didactice deopotrivă.

Factorii care sunt dezbătuţi sunt prea mulţi pentru a-i expune aici, în esenţă însă e vorba despre cum ar trebui să fie educat copilul cu dizabilităţi: într-o şcoală specială, unde nu va ieşi în evidenţă negativ printre alţi elevi, dar segregarea va îngreuna integrarea lui ulterioară; sau în învăţământul de masă, cu şcolile speciale funcţionând doar ca centre de resursă.

Tot mai mulţi părinţi optează pentru această variantă, iar în judeţul Cluj numărul copiilor cu cerinţe educaţionale speciale din învăţământul de masă e în creştere.

Legislaţia susţine integrarea lor, dar mijloacele necesare, cum ar fi tehnologia sau pregătirea profesorilor de sprijin, sunt o altă poveste. Una care va avea, să sperăm, un deznodământ după ce se va descâlci nodul de intenţii bune, dar greu aplicabile care este cea mai recentă lege a educaţiei.