Prima pagină » De prin Cluj » Toamna aduce mai mult decât frig: de ce aerul devine greu de respirat

Toamna aduce mai mult decât frig: de ce aerul devine greu de respirat

Mai mulţi utilizatori au semnalat că au fost avertizaţi pe telefoanele mobile pentru probleme privind poluarea aerului.

Articol editat de cristina.rusu, 6 noiembrie 2024, 13:45

Aplicaţiile pentru vreme de pe telefoanele mobile ne-au tras o sperietură în dimineaţa aceasta. Pe lângă temperaturile scăzute, mai mulţi utilizatori au semnalat că au fost avertizaţi pentru probleme privind poluarea aerului.

Cum să interpretăm ceea ce vedem pe ecran ne explică Alexandru Luchiian, fondator al reţelei Strop de aer, un proiect ce monitorizează calitatea aerului din România.

Alexandru Luchiian: Odată cu venirea temperaturilor mai scăzute, deasupra oraşului se pune o pâclă; oraşul nu se mai ventilează, iar toată poluarea care se produce la nivelul solului rămâne prinsă şi o resimţim.

Putem să vedem pe toate reţelele private care măsoară calitatea aerului cel puţin particule în suspensie, PM2.5-PM10, care au creşteri foarte mari, aproape de dublarea valorilor.

De exemplu pentru PM10 avem o limită de 50 de micrograme, ceea ce vedem că a fost depăşită; iar pentru PM2.5 avem o limită de 25 de micrograme pe metru cub, care a ajuns în unele cartiere să fie depăşită chiar şi de două ori.

Andrea Nagy: Deci până la urmă vorbim de un fenomen regulat.

Alexandru Luchiian: Exact, toamna şi iarna aceste fenomene sunt frecvente.

Calitatea aerului are de suferit atunci când temperaturile scad.

Intervin şi inversiunile termice, mai ales în zone de depresiune care sunt străbătute de râuri (aşa cum se întâmplă în Cluj-Napoca, Iaşi şi Braşov) şi poluarea stagnează la nivelul solului.

Din păcate nu este nimic de făcut: trebuie să aşteptăm să se încălzească şi vom vedea că oraşul se ventilează, vom ajunge să avem şi aer curat.

Andrea Nagy: Despre câte puncte de monitorizare vorbim în cadrul reţelei?

Alexandru Luchiian: Dacă vorbim de reţeaua Strop de aer, avem undeva la 15 senzori; reţeaua uRAD Monitor are de asemenea undeva la 15 senzori şi mai sunt reţele formate de cetăţeni, undeva la 30 de senzori (Ministerul Mediului are doar 4 staţii de-a lungul oraşului Cluj-Napoca, dintre care doar 2 măsoară pulberea în suspensie PM2.5).

În principiu sunt senzori care măsoară aproape din toate locaţiile din Cluj şi putem astfel să vedem dacă traficul are vreo relevanţă.

Chiar am realizat un studiu pentru anul 2023 şi am verificat toate măsurătorile din 2 în 2 minute efectuate pe 365 de zile; şi am putut să vedem în zonele aglomerate, este Bulevardul Muncii sau Calea Turzii, care pot duce la o calitate a aerului mai precară.