Hacking Work – tinerii români, cei mai săraci și slab educați din UE

Bun găsit la întâlnirea cu ideile Hacking Work, eu sunt Doru Șupeală. Explorăm idei valoroase pentru oamenii harnici, ca să mergem cu toții la serviciu, nu la scârbiciu.

Articol editat de cristina.rusu, 19 martie 2024, 06:00 / actualizat: 22 martie 2024, 13:52

Trăim într-o țară care face constant comparații între generații și care râde de tineri că sunt nepregătiți și, mai nou, analfabeți funcțional într-o uriașă proporție. Însă ce face țara pentru a-i ajuta? Nimic concret, doar vorbe și sloganuri politicianiste.

Sistemul educațional are cerințe neactualizate la piața muncii, iar sărăcia cu care se confruntă multe familii din România doar adâncește inegalitățile sociale.

Înainte să punem etichete dure tinerilor, poate ar trebui să înțelegem mai bine care le sunt nevoile și de ce au ajuns într-un cerc vicios din care se poate ieși cu greu. Descoperim în episodul de astăzi de ce tinerii români sunt cei mai săraci și slab educați din Uniunea Europeană, dar și cum sărăcia ne afectează creierul și capacitatea cognitivă.

Un sfert dintre tinerii români se confruntă cu privațiuni materiale și sociale severe, conform datelor furnizate de Eurostat. Avem cea mai ridicată rată de sărăcie din Uniunea Europeană, fiind de peste patru ori mai mare decât media de 6% înregistrată în cele 27 de țări membre.

Deprivarea materială și socială severă este definită ca o lipsă a elementelor necesare de care ai nevoie pentru a duce o viață adecvată. Tinerii cu vârste între 15 și 29 de ani sunt considerați afectați dacă nu îndeplinesc șapte din 13 criterii, printre care capacitatea de a face față cheltuielilor neprevăzute, menținerea locuinței la o temperatură corespunzătoare, înlocuirea mobilierului, hainelor sau încălțămintei uzate, accesul la o mașină personală sau la internet.

Sociologii atribuie această situație lipsei politicilor sociale și locurilor de muncă. Mai mult, în 2022, România a înregistrat cea mai mare rată a tinerilor cu vârste între 15 și 29 de ani care nu erau nici angajați, nici nu urmau o formă de educație sau formare profesională -un procent de 19,8%, mult peste media Uniunii Europene, care este de 11,7%.

Și pentru că analfabetismul funcțional face echipă bună cu sărăcia, cercetări foarte recente demonstrează că rezultatele slabe la testele PISA sunt puternic influențate de starea economică a familiilor din care provin elevii. Asta înseamnă că educația nu se poate face pe stomacul gol, iar tinerii care nu iau azi note de trecere sunt adulții de mâine care perpetuează sărăcia în care au crescut.

Unii își închipuie că sărăcia este o alegere, dar a venit de mult timpul să deconstruim acest mit toxic, care pune în cârca tinerilor și mai multă presiune. Să vedem așadar ce impact are sărăcia asupra dezvoltării cognitive, dar și a sănătății mintale. Iată câteva moduri în care sărăcia poate influența creierul:

Copiii provenind din medii sărace nu au o alimentație adecvată, ceea ce poate duce la deficiențe nutriționale grave. Nutrienții esențiali pentru dezvoltarea creierului, cum ar fi omega-3, vitaminele și mineralele, sunt obligatorii pentru formarea și funcționarea normală a creierului.

Sărăcia oferă acces limitat la resurse educaționale, inclusiv cărți și materiale didactice. În plus, în zonele defavorizate apare fenomenul de segregare școlară, în care copiii nu au acces egal la școli cu programe educaționale de calitate.

Instabilitatea financiară expune persoanele vulnerabile la niveluri ridicate de stres din cauza condițiilor de locuit precare și altor dificultăți asociate sărăciei. Stresul cronic poate afecta negativ sănătatea creierului și contribuie la tulburări mintale.

În contextul în care România se află în top cinci cele mai sedentare țări din lume, iar mersul la psiholog încă este un subiect tabu, poate se leagă toate mai bine când aflăm că sărăcia ne limitează și accesul la servicii de sănătate mintală și fizică. Angajatorii nu se înghesuie să deconteze aceste servicii, iar statul cu atât mai puțin.

Și, dacă nu era de ajuns, află că sărăcia ne și izolează. Persoanele care se confruntă cu condiții precare de trai sunt mai expuse la medii sociale limitate, cu mai puține experiențe și oportunități. Un mediu social bogat joacă un rol important în dezvoltarea creierului, în special în ceea ce privește abilitățile sociale și adaptabilitatea.

De cealaltă parte, deprivarea materială și socială afectează și abilitățile executive ale creierului, cum ar fi autocontrolul, planificarea și luarea de decizii. Și cum ai putea să îți construiești o carieră când abilitățile esențiale îți sunt puse în pericol de sărăcie?

De obicei, aceste efecte sunt interconectate, însă variază în funcție de circumstanțele individuale. Este important să subliniem că sărăcia nu trebuie privită ca  o boală rușinoasă care nu are leac. Abordarea și rezolvarea problemelor legate de sărăcie necesită o combinație de intervenții la nivel social, economic și educațional pentru a crea un mediu care să susțină dezvoltarea adecvată a creierului.

Sper că suntem mai bogați cu niște empatie și mai inspirați să dăm o mână de ajutor unui sistem care are nevoie frecvent de resuscitări ca să trăiască. Exemple de succes în care copiii care au studiat la lumina lumânării au câștigat olimpiade internaționale există, însă sunt niște excepții. La fel cum există și contraexemple de tineri proveniți din familii înstărite care nu au rezultate excepționale în școală și nici nu tind spre o carieră strălucitoare.

Tu ce crezi? Se poate evada din sărăcie? Suntem noi capabili, ca societate, să rezolvăm această mare problemă care ne compromite viitorul?

Sper că și astăzi ți-am fost de folos cu ideile Hacking Work. Eu sunt Doru Șupeală și îți mulțumesc că ne asculți și ne susții, descoperă online podcastul și newsletterul  Hacking Work. Să ne reîntâlnim sănătoși, voioși și mintoși și să mergem cu toții la serviciu, nu la scârbiciu. Spor la treabă!

Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.