Scrierea de cod devine istorie?; Nu mai facem copii, iar asta costă economia mondială
Vorbim împreună, dar ne înțelegem separat: managerii și angajații din România vor schimbare, dar fiecare altfel. Mai mult de jumătate dintre angajații români cred că nu au parte de suficiente oportunități de dezvoltare, sunt nemulțumiți de salariul pe care îl primesc și cred că sunt încărcați cu prea multe sarcini, arată un studiu realizat de Up România și eJobs. Studiul arată că peste 86% dintre angajatori și mai mult de 93% dintre angajați sunt de acord că este necesară o revizuire a modului în care este perceput și gestionat locul de muncă. Altfel spus, aproximativ 9 din 10 oameni activi în câmpul muncii ar schimba modul în care lucrăm. Însă nu reușim să definim foarte precis care sunt schimbările de care este nevoie și mai ales cum facem ca ele să se întâmple. Nemulțumirea angajaților se suprapune cu insatisfacția managerilor, care și ei cred că este nevoie de o schimbare, dar în atitudinea și comportamentul angajaților.
Articol editat de Bianca Câmpeanu, 6 martie 2024, 06:00 / actualizat: 23 martie 2024, 13:23
Scrierea de cod, pe care să devină istorie. CEO-ul Nvidia, Jensen Huang, susține că era scrierii de cod de către oameni este pe cale de dispariție, pe fondul progreselor din domeniul inteligenței artificiale. AI-ul facilitează acum accesul la programare chiar și celor fără experiență sau școală în domeniu, și poate programa deja cu o viteză și precizie inaccesibilă omului. Huang argumentează că viitorul aparține profesioniștilor care știu să colaboreze cu aceste resurse moderne, nu celor care vor încerca să intre în competiție cu ele prin tehnici de programarea tradițională. Șeful Nvidia le sugerează tinerilor să-și reorienteze atenția către domenii complexe dar vitale, cum ar fi agricultura, biologia, producția industrială sau educația, unde competențele umane rămân încă foarte esențiale. De asemenea, competențele tehnice vor fi în continuare necesare pentru a ghida și integra soluțiile automate în diverse domenii de activitate umană. Pe de altă parte, rețeta supraviețuirii profesionale pare clară: cine înțelege nevoile de business specifice unor industrii, sectoare, culturi și regiuni geografice va putea construi structuri și procese de tehnologie digitală și va fi stăpânul jocului, în anii care vin. Un sondaj LinkedIn arată că 41% dintre angajații americani tineri intenționează să urmeze cursuri pentru a obține noi competențe – conștienți fiind de faptul că învățarea, prin metode tradiționale sau nu, este cea care le va asigura un loc de muncă care să-i mulțumească, și pe viitor.
Prăbușirea natalității amenință economia mondială, lipsa copiilor având implicații profunde asupra creșterii economice și dimensiunii populațiilor, pe termen lung. În Statele Unite, scăderea ratei natalității cu aproximativ 2% pe an amenință să încetinească creșterea economică cu 1-2 puncte procentuale pe parcursul următorului deceniu, fenomen prezent deja și în alte țări, printre care și țara noastră. România se confruntă cu una dintre cele mai scăzute natalități din Europa, amplificată de migrația tinerilor și incertitudinile economice, care în mod cert nu încurajează familiile să facă mai mulți copii. După exemplul Japoniei, și mai recent chiar și al Germaniei, scăderea forței de muncă prin îmbătrânirea populației anticipează efecte economice severe. Predicțiile Națiunilor Unite spun că populațiile a 61 de țări vor scădea cu 1% sau mai mult până în 2050, iar România riscă să ajungă în 2050 la aceeași populație ca după Primul Război Mondial. În fața acestor provocări, soluții precum politicile de încurajare a natalității, concediile de maternitate extinse, subvențiile și facilitarea accesului la îngrijirea copilului sunt esențiale. O mare diferență o pot face însă și inițiativele din mediul privat. Un exemplu este dat de Booyoung Group, gigantul sud coreean din construcții, oferă un bonus de 75.000 de dolari angajaților, pentru fiecare nou născut, din dorința de a contribui activ la creșterea ratei natalității naționale.
Atât pentru zi, eu sunt Ioana Szabo și îți mulțumesc că urmărești Hacking Work la radio, dar și online. Caută edițiile noastre complete de newsletter, podcastul și articolele de blog, ca să mergi la serviciu, nu la scârbiciu. Să ne reauzim sănătoși, voioși și mintoși și data viitoare!
Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.
