Prima pagină » Reportaje » O fereastră către infinit: Observatorul Astronomic al Universităţii Babeş-Bolyai [AUDIO/FOTO]
O fereastră către infinit: Observatorul Astronomic al Universităţii Babeş-Bolyai [AUDIO/FOTO]
Cercetătorul Liviu Mircea și telescopul său/Foto: Radio Cluj
Pe str. Cireşilor, în apropierea Grădinii Botanice, se află Observatorul Astronomic al Universităţii Babeş-Bolyai. L-am găsit un pic mai greu, pentru că în jurul lui oraşul a crescut atât de abundent încât l-a înghiţit aproape cu totul. Nu am nimerit chiar cel mai bun moment pentru vizitare: cerul era atât de înnorat încât singurul punct de reper care se vedea prin lentila telescopului era o baliză de semnalizare pentru avioane. Dar măcar am aflat de la cercetătorul Liviu Mircea cum se face că sunt descoperiţi tot mai mulţi asteroizi şi de ce trimiterea sondei Voyager a fost o idee bună chiar dacă extratereştrii sunt prea departe să o găsească.
Foto: Cercetătorul Liviu Mircea și telescopul său/Foto: Radio Cluj
Articol editat de Bianca Câmpeanu,
17 februarie 2024, 06:00 / actualizat: 17 februarie 2024, 9:15
Pe str. Cireşilor, în apropierea Grădinii Botanice, se află Observatorul Astronomic al Universităţii Babeş-Bolyai. L-am găsit un pic mai greu, pentru că în jurul lui oraşul a crescut atât de abundent încât l-a înghiţit aproape cu totul. Nu am nimerit chiar cel mai bun moment pentru vizitare: cerul era atât de înnorat încât singurul punct de reper care se vedea prin lentila telescopului era o baliză de semnalizare pentru avioane. Dar măcar am aflat de la cercetătorul Liviu Mircea cum se face că sunt descoperiţi tot mai mulţi asteroizi şi de ce trimiterea sondei Voyager a fost o idee bună chiar dacă extratereştrii sunt prea departe să o găsească.
Andrea Nagy: Există în Cluj observator astronomic de ceva timp, dar în această clădire de când sunteţi?
Liviu Mircea: De 40 de ani; eu am aterizat aici la 10 ani de la fondarea noului observator.
Andrea Nagy: Aţi folosit un termen controversat, va crede lumea că vorbiţi de farfuria zburătoare. Mai vin oamenii cu întrebări de acest gen?
Liviu Mircea: Mai rar, dar vin. Acum e la modă căutarea planetelor de tip terestru, respectiv a sistemelor stelare de tip solar; cu alte cuvinte, dacă suntem sau nu singuri în univers. Probabil că nu, dar distanţele care ne separă ne creează această impresie. Distanţa este o barieră extraordinar de puternică pentru oricât de dezvoltată ar fi o potenţială civilizaţie. Dacă ar exista fiinţe inteligente, ele nu ar fi mai aproape de o sferă de existenţă, nu mai aproape de 30-40 de ani lumină.
Andrea Nagy: Exista o întreagă dezbatere dacă trimiterea sondelor Voyager – acelea ale lui Carl Sagan – a fost sau nu o greşeală. Ori ce înţeleg din ceea ce spuneţi e că din cauza distanţei, discuţia nu e relevantă.
Liviu Mircea: Au trecut aproape 50 de ani de la lansarea lor. Ele tot călătoresc şi vor mai transmite câte ceva, în limita alimentării pe care o mai deţin. Totuşi nu au fost nişte misiuni inutile, fiindcă am putut să vedem limitele fizice către care putem să ajungem, deplasându-ne cu o viteză de zeci de mii de km pe oră. Chiar şi la această viteză sondele nu au ajuns încă la distanţa de un an lumină de pământ. Deci vă daţi seama: cea mai apropiată stea este la peste 4 ani lumină depărtare, dar cele care sunt asemănătoare soarelui nostru, care să şi deţină sisteme planetare, sunt de 10 ori mai departe.
Andrea Nagy: Aveţi aici expuse foarte multe portrete ale unor matematicieni.
Liviu Mircea: E vorba de matematicieni care au avut conexiune cu astronomia, aceasta fiind de fapt o formă de matematică aplicată.
Această prezentare necesită JavaScript.
Andrea Nagy: În Transilvania ce istoric au aceste observaţii astronomice?
Liviu Mircea: În general, putem spune că perioada modernă a observaţiilor astronomice a început odată cu Galilei. Până atunci observaţiile erau doar vizuale, erau cunoscute planetele până la Saturn şi anumite nebuloase care se puteau vedea cu ochiul liber. În Transilvania unul dintre cele mai luminate capete a fost Maximilian Hell, care a avut un punct de observaţie în secolul al XVI-lea cam unde este astăzi sediul central al Universităţii Babeş-Bolyai.
Andrea Nagy: Parcă tot mai mulţi asteroizi sunt descoperiţi în ultima vreme. Ce se întâmplă?
Liviu Mircea: 99% din fragmentele acestea cosmice sunt din sistemul solar. Ele provin fie din centura de asteroizi dintre orbitele lui Marte şi Jupiter, fie de la periferia sistemului solar. Cercetarea asteroizilor a luat avânt în ultimele decenii: probabilităţile de întâlnire – şi chiar de ciocnire – nu sunt mari; totuşi trebuie să fie luate în seamă, pentru că suprafaţa locuită e mai mare, iar asta a sporit interesul faţă de asteroizi. Apoi metodele şi instrumentele evoluează, iar pe măsură ce se perfecţionează, descoperim tot mai mulţi asteroizi.
Andrea Nagy: Mi s-a părut că nu sunteţi foarte mulţumit de poziţia acestui observator. Dacă aţi putea, unde l-aţi amplasa?
Liviu Mircea: Cel puţin în zona Feleacului, dacă aş şti că investiţia care stă să înceapă nu va avea loc. Acolo se află în momentul de faţă observatorul Academiei şi ne-a întristat foarte mult că la câteva sute de metri de el se plănuieşte să se construiască un complex de agrement. Acela este cel mai bine poziţionat observator din ţară, cu colaborări cu Agenţia Spaţială Europeană; dar praful şi poluarea luminoasă vor crea probleme insurmontabile.
Andrea Nagy: Aici unde suntem acum se mai vede suficient cât să se facă observaţii de nivel ştiinţific?
Liviu Mircea: Da, dacă e vorba de corpuri nu foarte îndepărtate, care sunt relativ strălucitoare. Pentru corpuri mai pretenţioase observaţia este foarte dificilă. Noroc cu Grădina Botanică, pentru că altfel ar fi apărut construcţii şi în spate.
Această prezentare necesită JavaScript.
Andrea Nagy: Că tot l-am pomenit pe Sagan, el a fost un mare popularizator, incredibil de iubit de publicul larg. Aţi putea să ne faceţi şi alte recomandări de carte pentru publicul larg?
Liviu Mircea: Cartea sa, Cosmos, este într-adevăr o carte de căpătâi, în ciuda zecilor de ani de la publicare. Aş recomanda de asemenea Primele trei minute ale universului de Steven Weinberg şi Ultimele trei minute de Paul Davies, sau Universul într-o coajă de nucă de Stephen Hawking. Sunt suficiente titluri care te pun pe gânduri.
Carl Sagan/Foto: Wikipedia
Observatorul Astronomic al Universităţii Babeş-Bolyai este o bază didactică pentru studenţi, dar este deschis şi pentru publicul larg. Vizitarea se face pe bază de programare de obicei în serile de vineri, imediat după lăsarea întunericului. Consultaţi însă buletinul meteorologic şi nu fiţi dezamăgiţi dacă trebuie să vă schimbaţi planurile în ultima secundă. Asta e: precum stelelor, nici vremii nu-i pasă de planurile noastre.
Andrea Nagy
Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.
![O fereastră către infinit: Observatorul Astronomic al Universităţii Babeş-Bolyai [AUDIO/FOTO]](https://i0.wp.com/www.radiocluj.ro/wp-content/uploads/2024/02/observatorul-astronomic-Cluj-1.jpeg?resize=850%2C462&ssl=1 "O fereastră către infinit: Observatorul Astronomic al Universităţii Babeş-Bolyai [AUDIO/FOTO]")
