Ascultă Radio România Cluj Live

Munca peste program: devotament sau ineficiență?

Astăzi deschidem o mică cutie a Pandorei: munca peste program. Șefii o văd adesea ca pe un semn al motivației și angajamentului, în timp ce angajații se simt ca într-o cursă epuizantă, fără linie de sosire. Să ne așezăm comod și să vorbim despre cum munca peste program, departe de a fi demnă de o medalie de onoare, poate fi de fapt o barieră în calea productivității.

Munca peste program: devotament sau ineficiență?

Articol editat de Bianca Câmpeanu, 13 februarie 2024, 06:00 / actualizat: 23 martie 2024, 13:24

Conform unui studiu recent realizat de Slack pe un eșantion de peste 10.000 de angajați, munca peste program nu doar că nu ne face supereroi ai eficienței, ci, dimpotrivă, ne scade productivitatea cu 20% în comparație cu cei care respectă limitele orare ale programului de lucru.
De ce se întâmplă asta? În primul rând, lucrul în afara orelor standard aduce un stres de două ori mai mare, o satisfacție în scădere față de mediul de lucru și dublează șansele de burnout. E ca și cum am încerca să alergăm un maraton în fiecare zi, fără a ne odihni. Rezultatele sunt previzibile.
În același timp, pauzele luate în timpul programului cresc productivitatea și bunăstarea la locul de muncă, dar jumătate dintre cei chestionați spun că iau pauze rar sau niciodată. Trei din patru respondenți spun că lucrează în intervalul 15:00-18:00, dar doar unul din patru consideră că aceste ore sunt foarte productive. În medie, angajații consideră că timpul ideal de concentrare într-o zi de lucru este de patru ore. Dar, oare cât de des ni se întâmplă să fim prinși într-un vârtej de întâlniri care ne mănâncă timp prețios?
Aceste rezultate se reflectă și la nivel macroeconomic. Cercetătorii Expert Market au analizat forța de muncă din 40 de țări din întreaga lume și au determinat nivelul de productivitate al fiecăreia prin împărțirea produsului intern brut (PIB) anual la numărul mediu de ore lucrate de angajați.
Rezultatele sunt fascinante: Luxemburg – țara clasată pe locul 1 a înregistrat o productivitate de 96$/persoană/oră la 1473 de ore pontate într-un an; România în schimb, tară clasată pe locul 35, a înregistrat o productivitate de 23$/persoană/oră, dar având 1808 ore pontate.
Cu alte cuvinte, muncim cu peste 20% mai multe ore decât luxemburghezii și producem de patru ori mai puțină valoare decât aceștia. Sigur, diferența de valoare nu vine doar din programul de lucru, ci și din tipologia și complexitatea muncii, dar e important să înțelegem că volumul mare de ore lucrate nu este neapărat producător de prosperitate.
Ca să evidențiez și mai bine aceste rezultate, haideți să comparăm două țări care se pot compara: Germania are cele mai puține ore lucrate într-un an – 1340 – și o productivitate de 47$/persoană/oră; în același timp, Statele Unite ale Americii înregistrează mult mai multe ore lucrate – 1810 ore într-un an – și o productivitate ceva mai scăzută, de 42$/persoană/oră.

Concluzia este simplă și foarte clară: numărul mai mare de ore muncite nu echivalează neapărat cu o productivitate sporită și nici cu cine știe ce profitabilitate.
Ca idee, săptămâna de lucru în Luxemburg are 40 de ore, angajații au concediu plătit minimum 5 săptămâni pe an, iar duminica e interzis să muncești, cu unele excepții. Un alt aspect interesant constă în faptul că toate țările scandinave se regăsesc în top 15 țări ca productivitate. Și toate aceste țări nordice au săptămâna standard de lucru de 40 de ore, fără a apela la ore suplimentare.
Astfel, angajații au timp să se bucure seara și în weekend de timp liber, întorcându-se la serviciu mai revigorați și cu o stare mintală mult mai bună.

Jonathan Malesic, autorul cărții „Sfârșitul Burnoutului”, spune că, în cultura muncii americane, epuizarea este adesea văzută ca un semn al dedicației angajaților. Dar a fi „epuizat” nu este echivalent cu a fi „eficient” sau „productiv”. Un răspuns la această cutumă a muncii excesive se manifestă prin fenomenul de „quiet quitting„, adică atunci când angajații aleg să facă doar strictul necesar la locul de muncă, concentrându-se mai degrabă pe echilibrul dintre viața profesională și cea personală.

Data viitoare când muncești mai mult, gândește-te că există probabilitatea să o faci și mai prost. A lucra inteligent, nu neapărat mult, este cheia către o viață profesională împlinită. Să ne respectăm orele de lucru și să ne păstrăm energia pentru ceea ce contează cu adevărat.

Sper că și astăzi ți-am fost de folos cu ideile Hacking Work. Eu sunt Doru Șupeală și îți mulțumesc că ne asculți și ne susții, descoperă online podcastul și newsletterul Hacking Work. Să ne reîntâlnim sănătoși, voioși și mintoși și să mergem cu toții la serviciu, nu la scârbiciu. Până data viitoare, servus și spor la treabă, dar nu peste program!

 

Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebooktwitter și instagram.

Hacking Work – Încrederea este fundamentul performanței în orice echipă
Hacking Work marți, 26 martie 2024, 12:02

Hacking Work – Încrederea este fundamentul performanței în orice echipă

Care crezi că este cea mai valoroasă calitate pe care o caută un lider la angajații săi? Experiența? Inteligența? Abilitățile tehnice? Sau...

Hacking Work – Încrederea este fundamentul performanței în orice echipă
Oamenii în vârstă: angajați buni sau pietre de moară?
Hacking Work joi, 21 martie 2024, 06:00

Oamenii în vârstă: angajați buni sau pietre de moară?

Bun găsit la întâlnirea cu ideile Hacking Work, eu sunt Doru Șupeală. Avem idei valoroase pentru oamenii harnici, ca să mergem cu toții la...

Oamenii în vârstă: angajați buni sau pietre de moară?
Hacking Work News – Cât ne costă salariile mari ale nou-veniților?
Hacking Work miercuri, 20 martie 2024, 06:00

Hacking Work News – Cât ne costă salariile mari ale nou-veniților?

Servus, bun găsit la Hacking Work News, eu sunt Ioana Szabo și vin cu veștile care te duc la serviciu, nu la scârbiciu. Peste jumătate dintre...

Hacking Work News – Cât ne costă salariile mari ale nou-veniților?
Hacking Work – tinerii români, cei mai săraci și slab educați din UE
Hacking Work marți, 19 martie 2024, 06:00

Hacking Work – tinerii români, cei mai săraci și slab educați din UE

Trăim într-o țară care face constant comparații între generații și care râde de tineri că sunt nepregătiți și, mai nou, analfabeți...

Hacking Work – tinerii români, cei mai săraci și slab educați din UE
Hacking Work joi, 14 martie 2024, 06:00

Abonatul apelat nu vrea să fie contactat: telefobia afectează oameni și companii

În era digitalizării, în care pierdem șirul orelor petrecute pe telefon, apare un paradox care afectează atât oamenii, cât și organizațiile....

Abonatul apelat nu vrea să fie contactat: telefobia afectează oameni și companii
Hacking Work miercuri, 13 martie 2024, 06:00

Revenirea la job, gard vopsit pentru mămici; Concediul medical: supliment de zile libere

Bun găsit la Hacking Work News, eu sunt Ioana Szabo și vin cu veștile care te duc la serviciu, nu la scârbiciu. Revenirea la muncă – o cursă...

Revenirea la job, gard vopsit pentru mămici; Concediul medical: supliment de zile libere
Hacking Work marți, 12 martie 2024, 06:00

Efectul muncii la distanță asupra bunelor maniere profesionale

Bun găsit la întâlnirea cu ideile Hacking Work, eu sunt Doru Șupeală. Explorăm idei valoroase pentru oamenii harnici, ca să mergem cu toții...

Efectul muncii la distanță asupra bunelor maniere profesionale
Hacking Work joi, 7 martie 2024, 06:00

Săptămâna de lucru se termină tot mai des cu „Vinerea leneșă”

Bun găsit la întâlnirea cu ideile Hacking Work, eu sunt Doru Șupeală. Explorăm informații și idei valoroase pentru oamenii harnici, ca să...

Săptămâna de lucru se termină tot mai des cu „Vinerea leneșă”