Prima pagină » Știri » Educaţie » Bullying-ul printre elevii de gimnaziu, un dezechilibru de putere cu efecte foarte grave
Bullying-ul printre elevii de gimnaziu, un dezechilibru de putere cu efecte foarte grave
Bullying-ul este o formă de comportament în care cineva agresează, hărțuiește, persecută sau intimidează, în mod intenționat și repetat o altă persoană. Bullying-ul poate fi fizic, verbal sau manifestat sub forma unor acțiuni mai subtile. Acest tip de comportament implică un dezechilibru al puterii între două persoane, cel mai adesea copii. Persoana agresată este percepută ca vulnerabilă, nu se poate apăra singură și nu face ceva anume pentru a „provoca” agresiunea.
Bullying-ul este un fenomen prezent continuu în rândul adolescenților și nu numai, cu toate că există programe pentru combaterea lui și chiar strategii la nivel de inspectorate școlare, în toată țara. Bullying-ul, la modul general, include acțiuni precum amenințarea, răspândirea zvonurilor, atacarea fizică sau verbală și excluderea intenționată a cuiva dintr-un grup. De multe ori, bullying-ul este declanșat ca un fel de joc care degenerează în abuz cu efecte foarte grave. Fenomenul numit bullying poate avea loc oriunde: la școală, la locul de joacă, în cercul de prieteni, în familie, la locul de muncă sau online.
Bullying-ul este o formă de comportament în care cineva agresează, hărțuiește, persecută sau intimidează, în mod intenționat și repetat o altă persoană. Bullying-ul poate fi fizic, verbal sau manifestat sub forma unor acțiuni mai subtile. Acest tip de comportament implică un dezechilibru al puterii între două persoane, cel mai adesea copii. Persoana agresată este percepută ca vulnerabilă, nu se poate apăra singură și nu face ceva anume pentru a „provoca” agresiunea.
Bullying-ul poate avea urmări periculoase asupra dezvoltării normale, atât a persoanei agresate, cât și a agresorului sau chiar a martorilor unei astfel de forme de agresiune. Situații de bullying sunt întâlnite și în școlile din județul Cluj, în special în rândul elevilor de gimnaziu, spune Gina Pop de la Biroul de Prevenire a Criminalității, din cadrul IPJ Cluj:
Din păcate, sunt înregistrate situații de bullying preponderent în ciclul gimnazial de școală. Ca și tipuri de bullying, copiii sunt, să spunem, abuzați pentru că sunt diferiți, fie că sunt supraponderali sau subponderali, fie că au abilități sociale mai scăzute, au mai puțini sau mai mulți prieteni, sunt mai săraci sau sunt mai bogați sau au o religie diferită, fie că sunt scunzi sau sunt prea înalți. Bineînțeles că din punctul nostru de vedere, al adulților, motivele sunt puerile, însă pentru ei, la vârsta adolescenței, contează foarte mult, în primul rând, să fie integrați în grup și să fie la fel ca ceilalți. De cele mai multe ori, din experiența pe care am acumulat-o de-a lungul timpului lucrând cu copiii pe această temă, abuzatorul, cel care este agresor, de obicei este victimă la rândul lui și atunci încearcă să-și refuleze, să spunem, frustrările pe care le acumulează dintr-un mediu extern poate, școlii, asupra elevilor, asupra colegilor care sunt mai diferiți. Și atunci acționează exact asupra lor. Să spunem că într-un algoritm al situației de bullying sunt trei actori principali: abuzatorul, victima și cei care sunt martori, spectatorii. Bullying-ul îi poate afecta pe toți, pe cei care sunt agresați, pe cei care agresează și și pe cei care asistă la agresiune. Bullying-ul are mai multe efecte negative, inclusiv cu impact asupra sănătății mintale, consumul de droguri sau sinucidere. Copiii care sunt agresați pot avea probleme de sănătate fizică și mentală, probleme emoționale s-au sociale cum ar fi depresia sau anxietatea, tristețe, singurătate, izolare, stimă de sine scăzută, tulburări de somn sau de alimentație, pierderea interesului pentru activitățile pe care le făceau cu plăcere, probleme de sănătate fizică, de asemenea, scăderea performanței școlare sau a participării la școală. Ei au un risc mai mare să lipsească sau să renunțe chiar la școală, un comportament ostil pe care îl pot manifesta față de cei care au fost familiari până atunci sau în comportament autodistructiv, ca de exemplu fuga de acasă sau inclusiv auto-vătămare.(Gina Pop, IPJ Cluj)
Privit din interiorul grupului de adolescenți, bullying-ul, mai ales în forme ușoare, poate însemna o treaptă spre maturizare. În același timp, chiar cei care ar trebui să identifice și să stopeze acest tip de comportament, în școală, profesorii, unii, sunt, la rândul lor percepuți ca agresori mai ales în situațiile în care etichetează elevii sau îi blamează.
Din păcate această formă nepopulară de manifestare, numită bullying este des întâlnită pe perioada copilăriei. Specialiștii spun că acest comportament este influențat, în majoritatea cazurilor, de modelele din familie. Valentina Șimon, psihoterapeut sistemic pentru cuplu și familie:
Copiii victime, sunt descrise ca persoane sensibile, anxioase cu o stimă de sine scăzută și cu modalități reduse de a se descurca/apăra în raport cu situații de dominare sau în crearea ierarhiilor. Aceștia sunt cei mai predispuși la bullying. De cealaltă parte, copiii agresori sunt descriși ca impulsivi, hiperactivi și incapabili de urma și menține reguli. În general, agresiunea lor e mai puțin vizibilă și utilizată în grupul social de bază, din care fac parte și țin, mai degrabă, să o declanșeze țintit pentru anumite acțiuni și într-un anumit scop, inclusiv asupra altor copii pe care îi abuzează fizic, emoțional, moral, prin lovituri, îmbrânceli, jigniri, umiliri etc. Copiii agresori nu se pot integra în activități de grup. Ei tind să critice constant, vorbesc tot timpul despre ei, reușesc într-o foarte mică măsură să îi asculte pe ceilalți. De asemena, le este caracteristic să interpreteze negativ majoritatea situațiilor sociale cu mai multe nunațe și, ca atare, se vor simți ofensați, atacați și vor comite acte de agresiune sau violență. Din păcate, această formă nepopulară de manifestare tinde să rămână stabilă pe perioada copilăriei. De regulă, aceste caracteristici au fost major influențate de către cei ce îi îngrijesc, părinții, familiile apropiate din care au luat modele cognitive sărăcăcioase, în lipsa unor relații constructive și în prezența unui atașament anxios-evitant sau ambivalent. Tot din păcate, ambele părți implicate în acțiunea de bullying, și agresorii și victimele vor rata dezvoltarea colaborării, a manifestării unei forme de prietenie sănătoase, a lucrului în echipă. Astfel de copii au, în general, probleme cu școala, prezintă risc major de abandon școlar, probleme emoționale, consum de droguri etc. (Valentina Șimon, psihoterapeut)
Bullyingul presupune, așadar, un dezechilibru de putere; copii care agresează alți copii, își folosesc forța fizică, accesul la informații stânjenitoare sau popularitatea pentru a controla sau a face rău. Putem spune că este vorba despre bullying mai ales atunci când astfel de situații se repetă, în cazul aceleiași persoane victimă.
Alina Nechita
Foto: Pexels
Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.
