Prima pagină » Reportaje » ”De la vid la iubire” [AUDIO/ FOTO]

”De la vid la iubire” [AUDIO/ FOTO]

Această prezentare necesită JavaScript.

„Adicția este ceva ce ni se poate întâmpla tuturor. Toți suntem vulnerabili.”

Articol editat de cristina.rusu, 28 iunie 2023, 13:16 / actualizat: 28 iunie 2023, 15:27

„Adicția este ceva ce ni se poate întâmpla tuturor. Toți suntem vulnerabili.”

De la vid la iubire este parcursul pe care ni-l propun cei de la organizația clujeană Preventis.

Pe Bdul Eroilor vedem în imagini și cuvinte fragmente din poveștile consumatorilor sau foștilor consumatori de droguri pe care îi ajută Preventis.

Ne povestesc Tabita Cernica (psiholoagă), fotograful Ionuț Runcan și Alin, fost consumator:

Asta este chiar una dintre preferatele mele. Este o mamă care a sunat la Preventis și ne-a spus povestea ei, povestea fiului ei adult, consumatori de substanțe și lupta ei de de a ajunge înapoi la el. Ne spunea cum ajunge în fața apartamentului, pune mâncarea la ușă și uneori chiar și un bilețel ascuns, în mâncare pe care îi scrie cât îl iubește și că el a re nevoie de ajutor.

25 de imagini despre 25 de fragmente din viața unor consumatori sau foști consumatori de droguri și aparținători ai acestora, pe care îi ajută organizația clujeană Preventis ne așteaptă să ne oprim pe Bulevardul Eroilor și să ne uităm la vid și la iubire. ”De la vid la iubire” este titlul expoziției și al campaniei despre care ne povestește Tabita Cernica, psiholog care ne atrage atenția cu drag că adicția este ceva ce ni se poate întâmpla tuturor:

Deseori când interacționăm cu tineri care ajung dependenți, ascultându-le povestea, ei spun că simt în interior un gol. Unii îl asociază cu o pierdere a sinelui. S-au pierdut pe ei înșiși, au ajuns așa de mult să se anestezieze cu diferite substanțe încât nu mai știu cine sunt ei, ce simt, ce își doresc, ce vi se au, ce le place, ce nu le place, ce pot deveni. Vorbesc despre acest gol interior. Această campanie a pornit de la conștientizare a faptului că adicția determină foarte frecvent această pierdere de sine, dar că lucrurile nu trebuie să rămână acolo, că este speranță și că acest gol interior poate fi umplut. De aceea, campania noastră se dorește un fel de conștientizare a faptului că adicția nu este în mod special o slăbiciune de caracter, cum tindem să o considerăm, adicția este ceva ce ni se poate întâmpla tuturor.

Toți suntem vulnerabili, poate nu neapărat înspre alcool sau droguri, dar sunt atât de multe alte substanțe și comportamente, de la mâncat compulsiv, vizionat de filme, shopping, muncă, atât de multe lucruri normale și legale, dar care ne pot îndepărta de noi în șine, într-un mod în care ne pierdem pe noi. De aceea campania noastră se dorește un semn de avertisment cu privire la vulnerabilitatea noastră, a tuturor, de a ne pierde pe noi înșine, cât și cu privire la faptul că există vindecare și că acest gol interior poate fi umplut. Iubirea este o cale foarte bună.

Cum a găsit fotograful stradal Ionuț Runcan imaginile pentru poveștile strânse de Preventis:

Din timp am primit mărturiile lor și pot să zic că m-au marcat m i-au rămas în suflete întipărite. Eu practic fotografie de stradă la nivel de freestyle și cumva n-am putut neapărat să le regizez, ci doar să umblu zi de zi pe stradă și să fiu în căutare acestor reprezentări care să corespundă cu poveștile deja imprimate în sufletul meu.

Alin este un caz. La 13 ani a început consumul de droguri de șase ori, a fost internat la psihiatrie, iar acum și-a câștigat în sfârșit libertatea.

Din cauza bullying-ului de la școală, n-am știut să-l gestionez și n-am știut să vorbesc cu părinții ș i atunci am intrat într-un anturaj în care am crezut că ei mă înțeleg mai bine, unde erau băieți care consumau droguri și din cauză că am vrut și eu să fiu implicat în acel grup, am început și eu să consum.

A fost o întâmplare un context anume în care ai zis nu se mai poate așa?

A venit tatăl meu la mine și mi-a spus că mai bine mă vrea la închisoare decât mort într-un cimitir, pentru că măcar acolo mă poate vizita și atunci am conștientizat greutatea cuvintelor lui și atunci mi-am dat seama că am nevoie de ajutor cu adevărat.

Ce crezi că te-a ajutat să ieși din dependență?

Am încercat toate lucrurile pe care le avem acuma în ziua de astăzi. Am văzut că doar relația mea cu D-zeu a putut să mă ajute să mă schimbe și să mă facă un om nou.

Când a fost prima dată când ai simțit că parcă e un progres?

Când am văzut că pot să fiu bucuros, pot să râd la o glumă, pot să mă simt bine cu oamenii din jur fără să fumez ceva, fără să trag ceva, c ând am văzut că pot să văd lumea fumând, pot să văd lumea care trece pe lângă mine făcând lucrurile astea și eu pur și simplu să nu mai am nevoie de aceste lucruri.

Argument final să mergeți să vedeți poveștile strânse de organizația Preventis pe Bulevardul Eroilor ne aduce Tabita Cernica:

Se vorbește tot mai mult în prezent despre g lobalizarea adicțiilor. Dependența nu mai este doar apanajul unor persoane care devin nefericiți, dependenți de alcool sau de droguri. Ci noi toți părem să fim mult mai vulnerabili spre adictivitate, mai ales din perspectiva unor substanțe sau comportamente absolut umane, normale și legale. Orice substanță sau comportament pe care îl folosim într-un fel ca să ne aducă o alinare sau plăcere de moment când ne este greu, dar care devine într-un fel, pe termen lung, un e scape pentru noi o fugă de noi înșine. Și dependența nu este o chestiune de o ai sau nu o ai, ci poți avea în grade diferite.

E foarte important să fim conștienți de viețile noastre, să fim prezenți în viața noastră și să realizăm onest față de noi înșine de ce fac chestia asta? Cât de des fac lucrul acesta? Cât de des mă refugiez în mâncare, în muncă, în alcool, în relații toxice, doar ca să nu mă simt într-un mod care pe mine mă doare. Contra intuitiv, rezolvarea nu este în a evita durerea și neplăcerea ci în a avea curajul să o confruntăm cu mediul, cu ajutorul potrivit a avea curajul să înfruntăm ce este greu pentru noi și a găsi ce ne ajută să o suportăm și să ne vindecăm de ea.