Din 2019 în România avem o lege anti-bullying, iar normele de aplicare au fost publicate în 2020. Cu toate acestea, sistemul încă nu funcționează cum trebuie. Atât părinții, elevii cât și profesorii spun că sunt multe lipsuri și că măsurile nu sunt așa cum trebuie, la nivel național.
Articol editat de Bianca Câmpeanu, 10 aprilie 2023, 13:15 / actualizat: 10 aprilie 2023, 21:06
Din 2019 în România avem o lege anti-bullying, iar normele de aplicare au fost publicate în 2020. Cu toate acestea, sistemul încă nu funcționează cum trebuie. Atât părinții, elevii cât și profesorii spun că sunt multe lipsuri și că măsurile nu sunt așa cum trebuie, la nivel național.
Pe de-o parte sunt probleme în școli pentru că nu există, peste tot personal calificat pe probleme de bullying și consilieri, pe de altă parte astfel de situații pot apărea din nevoia tânărului sau a copilului de a-și manifesta o formă de autoritate.
Valentina Șimon, psihoterapeut sistemic pentru cuplu și familie:
Violența ca și comportament final, manifestat la vedere, este atribuit elevului sau elevilor, însă în spatele acestor manifestări există istorie emoțională preponderent negativă, cel mai probabil cu părinți indisponibili emoționali, critici sau absenți din contextul familiei. De multe ori, în astfel de situații est vorba despre adulți dezorganizați afectiv sau ca stil de viață.
Bravura prin agresiune este de fapt o nevoie acută ce nu mai amână așteptare, de a simți în adâncul sufletului nevoia de control asupra vieții, nevoie de o putere de sine. Acest lucru apare din cauză îngrijitorii emoționali de bază nu i-au oferit această ocazie, această formă de libertate, iar copilul respectiv, tânărul va încerca să o obțină prin comportament de tip simptom, adică nesănătos/disfunctional.
Sigur că în percepția noastră generală este inacceptabil orice gest de agresiune, însă aceste simptome vor avea șansa de a se modifica în bine numai dacă vor fi tratate în context, și nu scoase din context.
Cred cu tărie că nu este situația unuia sau altuia, a părinților doar sau a școlii numai, și cred că astfel de evenimente ne avertizează pe toți că suntem în pragul în care e vital să schimbăm perspectiva prin care se pot rezolva astfel de probleme.
În școli este nevoie de psihoterapeuți nu doar de consilieri, ci de specialiști care să aibă competența de a acționa în profunzime și de a crea programe integrate care să include toți factorii implicați: părinți-școală-specialiști.
Dimensiunea generală a ceea ce înseamnă sănătatea mintală s-a schimbat radical și se va mai modifica în continuare. Nu mai avem doar oameni sănătoși fără nicio “problemă emoțională” sau oameni cu diagnostice extreme de tipul tulburare comportamentală, afectivă sau schizofrenici.
Plaja de mijloc a celor care au nevoie de susținere emoțională e tot mai mare pentru că stimulii sociali, ritmul de viață al adulților, solicitarea emoțională intensă și diferită ne fac pe noi toți să acționăm emotional și comportamental, în moduri diferite.
Ca atare susținerea sinelui într-un proces terapeutic este o normalitate și un act de bun simț, aș zice. Nu îi vom schimba pe toți, dar obiectivul este să ne susținem sănătos cât mai mulți pentru că acesta e noua supraviețuire umană. Conectarea emoțională primează pentru echilibru emoțional. În lipsa ei devenim agresivi, distanți, triști etc. (Valentina Șimon, psihoterapeut sistemic pentru cuplu și familie)
În urma cazului recent întâmplat, de bullying extrem și care a implicat rănirea prin înjunghiere a unui cadru didactic de către un elev de 16 ani, au apărut foarte multe luări de poziție și declarații atât ale părinților, cât și ale specialiștilor și chiar elevilor. Au fost luate în seamă cu o mai multă atenție, situațiile de violență în școli manifestate la nivelul fiecărui județ. S-a concluzionat că ar fi necesară o mai bună instruire a cadrelor didactice care pot observa din timp derapaje în comportamentul elevilor la clasă sau în pauză.
Totodată, elevii ar trebui mai bine informați și, dacă sunt victime, să îi asigurăm că au resurse la dispoziție prin care se pot apăra sau face față fenomenului.
Consiliul Județean al Elevilor Cluj consideră bullying-ul ca fiind o problemă cu un impact profund asupra vieții eleviilor, atât la școală cât și în afara ei. Şcoala ar trebui să fie un mediu în care elevii să se simtă în siguranță, în care să poată să-şi desfăşoare activitatea fără frica discriminării, etichetării sau a abuzului, spune Daria Ciufudean, președintele se confruntă și care ar trebui combătută cu orice preț:
În ultima lună, am observat o creștere a cazurilor de bullying și de hărțuire în școli. Această problemă nu ar trebui să fie ignorată și nu poate fi tolerată. Ține de angajamentele noastre ca reprezentanți să oferim elevilor un mediu sigur și inclusiv, astfel considerăm vitală combaterea hărțuirii. Consiliul Elevilor descurajează pasivitatea și recomandă tuturor persoanelor care asistă la astfel de cazuri să ia măsuri imediate. Dacă vedeți sau sunteți victima bullying-ului, vă rugăm să nu ezitați să sesizați problema prin formularul de pe website-ul nostru cjecluj.ro, #drepturilenusuntopționale. Suntem aici să vă ascultăm și să vă ajutăm să găsiți soluții.
În plus, ne angajăm să lucrăm împreună cu administrația școlii pentru a crea politici și programe care să prevină bullying-ul și să ofere suport și ajutor pentru cei care au fost afectați de această problemă. Ne dorim să reamintim tuturor elevilor că suntem o comunitate și că trebuie să ne tratăm cu respect și înțelegere reciprocă. Nu există nicio justificare pentru bullying și hărțuire. Doar împreună putem crea un mediu ideal pentru toată lumea, în care să predomine întelegerea, și mai presus de toate siguranța tuturor părților implicate.
Există campania: #DrepturileNUSuntOptionale inițiată acum doi ani de Consiliul Județean al Elevilor Cluj, o inițiativă prin care toți elevii care au fost martori sau chiar victime ale încălcării drepturilor lor se pot adresa către noi. Pentru a le putea rezolva împreună, prin intermediul formularului de sesizare regăsit pe website-ul nostru, aceste nereguli. Am reușit astfel să atragem atenția asupra multor cazuri raportate prin intermediul formularului. Am inițiat adrese, comunicate de presă și chiar discuții cu organele abilitate, soluționând cazurile de nerespectare a drepturilor elevului. (Daria Ciufudean)
Deşi o parte dintre minori sunt zilnic expuşi la violenţă în şcoală, familie sau pe stradă, patru din zece elevi de gimnaziu şi liceu nu ştiu dacă pot apela, în școala lor, la un consilier cu care să poată vorbi, în caz de nevoie, arată un sondaj realizat de World Vision România, la finalul anului trecut. Referitor la agresiunile în şcoală, conform aceluiași sondaj, doi din zece copii din comunităţile vulnerabile spun că violenţa este prezentă mult sau foarte mult și un procent similar de profesori (23%) spun că la şcoală se simt în siguranță doar în mică măsură sau deloc.
Alina Nechita
Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.
Elevii protestează la începutul săptămânii viitoare față de introducerea uniformei școlare obligatorii. Consiliul Național al...
Consiliul Național al Elevilor solicită tuturor parlamentarilor, indiferent de apartenența politică, să respingă proiectul de lege privind...
Într-o epocă dominată de ecrane digitale și tehnologie, tot mai mulți părinți caută activități care să îi întoarcă pe cei mici la...
Vicepreședintele Parlamentului European, Nicu Ștefănuță, solicită Ministerului Educației să majoreze bursa socială pentru studenți de la...