Prima pagină » De prin Cluj » Ce aer respirăm la Cluj-Napoca? [AUDIO]

Ce aer respirăm la Cluj-Napoca? [AUDIO]

Tragem aer adânc în piept și sperăm că nu e prea poluat. Ce aer respirăm știe Luchiian Alexandru, care de ceva vreme măsoară calitatea aerului în 13 orașe din țară, de vreo 5 ani încoace. Salutare și bun venit!

Articol editat de Bianca Câmpeanu, 27 ianuarie 2023, 06:00 / actualizat: 31 ianuarie 2023, 12:35

Luchiian Alexandru: Salutare, mulțumesc.

Reporter: Poposim de data asta în discuția noastră la Cluj, unde spui tu, iarna e mai rău ca vara, calitatea aerului e mai proastă în timpul iernii. De ce și cum, comparativ cu vara să zicem?

L.A: Calitatea aerului începe să se înrăutățească de la sfârșitul lunii octombrie continuând până târziu în primăvară undeva sfârșit de aprilie mai începe să se domolească și acest tipar se repetă la toți senzorii pe care i-am instalat. Cu cât se răcește temperatura afară și cetățenii folosesc mai mult mașinile pentru a merge la serviciu sau pentru a-și face treaba, dar și folosim mai des încălzirea locuințelor și cea mai relevantă cred că este cea cu lemne. Încălzirea cu lemne se vede în această concentrație a pulberilor în suspensie PM 2.5-PM 10. D,ar pe lângă tot ce fac cetățenii și temperaturile, și mediul, și umiditatea, toate fac ca poluarea să rămână la nivelul solului și să nu se mai să întâmple ventilația naturală care se realizează vara și de aceea toată poluarea în perioada rece rămâne la nivelul solului.

Rep: Cu cât mai rău e iarna decât vara la Cluj, aerul?

L.A: Cel puțin de 5 ori. Cam așa am făcut eu calculele și de fiecare dată încep să fac câte o retrospectivă pe 2021/2022 și în fiecare an, din păcate, ce am observat că numărul cu zile în care avem aer poluat începe să crească de la an la an. Și de exemplu în 2022 față de 2021, numărul acesta a crescut cu 40-45 %. Este foarte mult. Mă gândesc că poate este o analogie și cu faptul că în perioada pandemică am fost mai rezervați și am fost mai cuminți și când am început să avem voie să ieșim am exagerat puțin și pot vedea asta pe măsurători și putem trage o concluzie. Cred că nu ne îndreptăm într-o direcție bună. Trebuie luate niște măsuri și trebuie să ne gândim la un viitor mai bun.

Rep: Senzorii aceștia sunt realizați de stropdeaer, proiectul tău. Spune-ne, unde îi găsim în Cluj?

L.A: Am încercat cu acești senzori să acoperim tot orașul Cluj-Napoca și am pus în foarte multe cartiere și am încercat, pe lângă cartiere rezidențiale sau curți sau balcoane, am încercat să vedem și la străzile principale sau acolo unde este traficul intens. Clar am observat în aceste locații, cum ar fi zona Iulius Mall, unde este o intersecție foarte aglomerată sau pe Bulevardul Ferdinand, unde la fel este traficul foarte mare, acolo am și văzut aceste depășiri și numărul cu zile în care avem aer poluat este mult mai mare față de alte locații. Vedem și pe strada Frunzișului, pe Calea Turzii. Putem să facem comparații cu senzorii care sunt instalați în exteriorul orașului, de exemplu în Colonia Borhanci sau putem vedea în Mănăștur sau în zone spre Feleac, în pădure, acolo aerul este mai curat și cu cât sunteți situați la înălțime, cu atât aerul este mai curat.

Rep: Cine se situează pe primul loc în privința calității aerului? Care zonă a orașului?

L.A: Pe primul loc, sunt zonele limitrofe, este normal, unde nu este trafic, nu sunt construcții, zonele verzi primează și acolo putem să vorbim de capăt Mănăștur sau Borhanci, unde a fost o măsurătoare constantă. De exemplu, în Pata Rât, unde încălzirea locuințelor se face exclusiv cu deșeuri, acolo au fost 100 și ceva de zile cu depășiri față de 3. Gândiți-vă la un om care respiră – un infern! – și curenții de aer, din păcate, fac ca tot acel fum care vine de la groapa de gunoi sau din zona de case să vină și într-o parte a Clujului, în partea de Mărăști, Sopor, în partea asta și oamenii din Cluj să respire acel aer.

Rep: Mai multe informații și sfaturi despre cum putem avea un aer cât mai bun cu putință, pe platforma stropdeaer.ro, despre care invitatul nostru, Luchiian Alexandru, spune următorul lucru:

L.A: Deviza proiectului este ”schimbarea începe cu tine”! Noi, ca și cetățeni, trebuie în primul rând să ne facem treaba noastră, să selectăm gunoiul, să avem grijă să nu fim o contribuție majoră, cum este traficul sau poate industria care nu a fost încă retehnologizată.