Prima pagină » De prin Cluj » Un puzzle transilvan, reconstituit din fragmente de manuscrise medievale [AUDIO/FOTO]

Un puzzle transilvan, reconstituit din fragmente de manuscrise medievale [AUDIO/FOTO]

Printr-un design inovativ, ce îmbină prezentarea clasică a fragmentelor de manuscrise cu utilizarea noilor tehnologii foto-video, expoziția pune în valoare cele 21 de piese din patrimoniul Bibliotecii Academiei Române, Filiala Cluj-Napoca, având ambiția de a reconstitui câteva din principalele repere ale culturii medievale central-europene și, mai specific, ale celei transilvănene. Ce au reușit specialiștii să aducă în atenția publicului prin piesele prezentate în cadrul acestei expoziții aflam de la Prof. univ. dr. Adrian Papahagi, Director al Centrului Codex al Universității „Babeș-Bolyai”, curatorul expoziției.

Articol editat de Bianca Câmpeanu, 8 februarie 2022, 15:13

Adrian Papahagi: Este vorba de cele mai vechi cărţi care au fost folosite în oraşul nostru: cărţi medievale, din secolele al 14-lea şi al 15-lea; manuscrise copiate pe pergament, unele splendid decorate, care cu toate acestea, în perioada reformei şi a contrareformei (adică secolele al 16-lea şi al 17-lea) au fost maculate. Adică au fost distruse, dezintegrate, iar filele au fost folosite pentru a lega cărţi din epoca aceea. Noi ceea ce am făcut a fost să scoatem aceste fragmente din legături (sigur, restaurând şi legăturile şi fragmentele) şi să creem o nouă colecţie la Biblioteca Academiei Române din Cluj şi practic în patrimoniul României. Fiindcă vă daţi seama: până acum aceste fragmente erau nişte simple învelitori de coperţi, care nu aveau cotă, descriere şi date, nimeni nu se uita ce texte conţin, de unde provin, ce istorie au. Cred că e un lucru extrem de important pentru istoria culturală, pentru istoria Clujului şi a Transilvaniei.

Această prezentare necesită JavaScript.

Rodica Tulbure: Cu ce informaţii vin aceste manuscrise?

Adrian Papahagi: Ele ne arată de pildă istoria foarte complicată a instituţiilor catolice: Abaţia Benedictină de la Cluj-Mănăştur (cunoscută astăzi de toţi mănăşturenii drept Calvaria), fondată în secolul al 11-lea, unde în secolul al 16-lea s-au instalat iezuiţii. Şi au avut acces la cărţi medievale (unele de acolo, altele aduse din oraş), care au fost tăiate, distruse, majoritatea au dispărut , dar unele au supraviețuit în cărți. E vorba apoi de Franciscanii Clujului, care erau la actuala biserică calvinistă de lângă Biblioteca Academiei, construită cu sprijin de la Matia Corvin. Ei bine, şi de acolo am găsit un splendid fragment dintr-o Psaltire decorată. Există cărţi care au circulat: de pildă Gradualul, cartea de cor din care se cânta la liturghie, aceasta a fost transferată la Alba Iulia, din care câteva fragmente au rămas la Cluj, iar altele au circulat oral. E o istorie întreagă, care arată circulaţia cărţilor şi a oamenilor, vicisitudinile timpului, luptele confesionale între reformă şi catolicism; practic toată istoria Transilvaniei din acele secole este spusă în aceste fragmente pe care noi le readucem la viaţă cu această ocazie.

: 41 – Right

Fragmente ce au supraviețuit peste veacuri în vechile biblioteci ale Clujului și ale Transilvaniei, în contextul fascinant al istoriei cărții medievale și moderne timpurii pot fi văzute în cadrul expoziției realizată grație proiectului, FRAGMED – Un puzzle transilvan: reconstituind cultura medievală din fragmente de codice. Proiect finanțat prin Granturile SEE 2014 – 2021 în cadrul Programului RO-CULTURA, implementat de Ministerul Culturii – Unitatea de Management a Proiectului, Academia Română Filiala Cluj-Napoca, în parteneriat cu Muzeul Național al Unirii Alba-Iulia și Bjerkaker LearningLab din Norvegia.
Ce s-a dorit prin realizarea acestui proiect aflăm de la Codruța Liana Cuceu, managerul proiectului.

Codruţa Liana Cuceu: Ne-am dorit să scoatem la lumină cât mai multe piese din banii care ne-au fost acordaţi prin grantul pe care l-am obţinut. Practic cele 21 de piese pe care le expunem la Biblioteca Academiei au fost alese din 180 de astfel de manuscrise inedite, care nu sunt cunoscute de către publicul clujean şi nici măcar de către publicul avizat. Ele au fost descoperite recent prin depozitele Bibliotecii Academiei din Cluj. Ne-am propus în primul rând să încercăm să le restaurăm, apoi să le clasăm în patrimoniul naţional şi să le expunem într-un format compozit. În afară de expoziţia care începe astăzi, unde le prezentăm în format clasic, le vom expune şi în format digital. Vom avea şi 2 filme documentare, dintre care unul este legat de istoria manuscriselor şi relaţia lor cu istoria Transilvaniei, parcurgând traseul acestor manuscrise în Europa Centrală şi de Est.

Rodica Tulbure: Cât timp s-a lucrat la acest proiect?

Codruţa Liana Cuceu: 24 de luni până în momentul de faţă. Vom solicita Ministerului Culturii prelungirea acestui proiect, pentru ca publicul clujean să se poată bucura pe o perioadă mai lungă de expoziţia noastră.

Rodica Tulbure: Unde a fost realizată restaurarea manuscriselor?

Codruţa Liana Cuceu: Ne-am bucurat de sprijinul Muzeului Naţional al Unirii din Alba-Iulia, care are în cadrul său un laborator de restaurare şi de conservare a cărţilor vechi. Colegii noştri de acolo au facilitat acest proces de restaurare, care e destul de complicat şi de minuţios, având în vedere că aceste manuscrise sunt foarte vechi şi într-o stare avansată de deteriorare. Anul trecut în noiembrie am finalizat procesul de restaurare, apoi ne-am ocupat de pregătirea expoziţiei, de elaborarea catalogului şi de clasarea acestor piese extrem de valoroase. Expoziţia va fi deschisă în lunile care urmează; sperăm să avem parte şi de alte activităţi, cum ar fi ateliere demonstrative de caligrafie medievală pe hârtie şi pe pergament, de restaurare şi legătorie de carte, dar vom încerca să aducem şi pe cineva care să ne explice cum anume se prelucrează pielea în această formă de pergament, utilizat pentru legarea cărţilor.

Această prezentare necesită JavaScript.

În cadrul expoziției, FRAGMED – Un puzzle transilvan: reconstituind cultura medievală din fragmente de codice, deschisă la Biblioteca Academiei Române, Filiala Cluj-Napoca , sunt scoase la lumină o parte din manuscrisele care prezintă repere ale culturii medievale central-europene și, mai specific, ale celei transilvănene. Expoziția este deschisă până în luna aprilie.