Filmul de weekend: Ieșirea trenurilor din gară. Un omagiu tulburător din imagini și cuvinte

Subiectul acestui lung și dificil film este pogromul de la Iași din 29 iunie 1941. O dată despre care știm mult prea puțin și se vorbește doar pe ici pe colo. În timpul pogromului de la Iași, ordonat de mareșalul Ion Antonescu, au fost uciși peste 13.000 mii de evrei, adică aproape jumătate din populația de etnie iudaică a orașului. Mulți dintre ei au fost convocați la chestură, unde au fost bătuți, iar apoi împușcați. Supraviețuitorii au fost urcați în trenuri ticsite și mulți dintre ei au murit pe drum.

Articol editat de Bianca Câmpeanu, 26 iunie 2021, 00:00

E greu să numești film ”Ieșirea trenurilor din gară”. E mai degrabă un omagiu construit din imagini și cuvinte, în spatele căruia se află o muncă imensă de descoperire și inventariere.
Cu o durată impresionantă de trei ore, filmul este o succesiune de fotografii. Imagini ale victimelor pogromului și extrase din declarațiile supraviețuitorilor. Voci albe citesc monoton, fără accente și parcă fără emoție, frază după frază din care se reconstituie tragedia. Oameni luați de acasă, agățați pe stradă, bătuți, umiliți, înfometați, aruncați câte 120 în vagoane în care ar fi încăput maxim 50 de persoane. Tineri, bătrâni, adolescenți, studenți, medici, avocați, târgoveți. Privire senine, ochi limpezi, fețe zâmbitoare, portrete de familie se succed pe ecran lent și în ordine alfabetică. Fiecare imagine are povestea ei, numele ei, dar toate au același deznodământ: oameni omorâți din cauza originii etnice.
Din aceste relatări seci, funcționărești și succinte se nasc povești de viață, portrete, oameni pașnici care duceau o existență banală și liniștită până într-o zi. O zi care a distrus totul: 29 iunie 1941.
Însă nu doar despre victime se vorbește în documentar, ci și despre călăi. Despre jandarmii care au primit ordin să bată, să ucidă, să umilească, dar și oameni din Iași orbiți de furie și de o propagandă care le-a distrus nu doar discernământul, ci și umanitatea. Așa aflăm despre cetățeni onorabili, cu nimic diferiți de victimele lor care devin de la un moment la altul brute însetate de sânge, care aruncă cu bolovani, trag pumni și picioare, jefuiesc case și nu se dau înapoi de la crimă.

Majoritatea victimelor pogromului au fost bărbați, pentru că femeile fuseseră și ele luate la chestură, bătute, jefuite și trimise apoi acasă cu copiii prea mici sau cu cei de sex femeiesc.
”Ieșirea trenurilor din gară” este un film greu de privit. Ca spectator, la început te agăți de fiecare fotografie și vrei să ții minte toate poveștile. Apoi un simplu amănunt te face să te blochezi. Un copil de doar 12 ani, numit Nicușor, care a fost ucis alături de tatăl și fratele său de 14 ani. Iar de aici parcă refuzi să mergi mai departe, să asculți alte și alte povești asemănătoare. Gândul se întoarce la Nicușor, copilul zâmbitor de pe ecran care nu mai e demult. Așa cum nu mai sunt tatăl, fratele și mama lui. De ce a trebui să moară Nicușor într-un mod atât de absurd? Cum a fost posibil ca vecinii și prietenii lui să-i devină deodată cei mai aprigi dușmani? Cum sunt oamenii capabili de asemenea cruzime? Cum se ajunge aici? Și cum se poate ca asemenea tragedii să nu se mai întâmple niciodată nicăieri? Pentru ca asemenea evenimente monstruoase să nu se mai repete, probabil că cel mai eficient este să cunoaștem ce s-a întâmplat, să ne asumăm trecutul și să vorbim despre el iar și iar, pentru ca nimeni să nu mai uite.

Regizorul Radu Jude este la al doilea documentar de montaj pe tema holocaustului evreilor de la noi din țară. Primul, ”Tara moartă” a fost realizat în 2017 și folosește o serie de fotografii din colecția Costică Acsinte.

Adrian Cioflâncă este istoric, director al Centrului pentru Studiul Istoriei Evreilor din România „Wilhelm Filderman” si membru al Colegiului Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii.

Documentarul ”Ieșirea trenurilor din gară” poate fi văzut la Cluj la cinema Victoria.

Doina Borgovan

Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.