Un pas revoluţionar în Transilvania privind protecţia mediului
Pentru a obţine acest pre-certificat, clădirea trebuia să respecte prevederile unui sistem de criterii de 41 de puncte. Pre-certificatul înseamnă că imobilul se află la un pas distanţă de a fi declarat total lipsit de deşeuri. În acest scop raportul deşeurilor reciclabile trebuie să ajungă la 90% ceea ce, în opinia întreprinzătorului Ádám Ambrus, proprietarul firmei care funcţionează în imobilul respectiv, poate fi realizat în cel mult un an.
Foto: Foto: Gerd Altmann /Pixabay
Articol editat de cristina.rusu,
20 aprilie 2021, 17:28
O clădire de birouri din Cluj-Napoca a fost prima din România care a primit din partea organizaţiei Zero Waste Europe pre-certificatul „zero waste” privind producerea unei cantităţi nule de deşeuri fără a fi nevoie pentru aceasta de o investiţie costisitoare – relatează ”Maszol”.
Pentru a obţine acest pre-certificat, clădirea trebuia să respecte prevederile unui sistem de criterii de 41 de puncte. Pre-certificatul înseamnă că imobilul se află la un pas distanţă de a fi declarat total lipsit de deşeuri. În acest scop raportul deşeurilor reciclabile trebuie să ajungă la 90% ceea ce, în opinia întreprinzătorului Ádám Ambrus, proprietarul firmei care funcţionează în imobilul respectiv, poate fi realizat în cel mult un an.
Proiectul a demarat în luna martie anul trecut. Pregătirile – monitorizare, reorganizarea adunării deşeurilor, recalificarea angajaţilor din imobil – au durat patru-cinci luni, iar restul de opt luni a durat activitatea propriu-zisă. Proiectul s-a încheiat acum, iar rezultatul a fost creşterea de la 6,47% la 77% în adunarea selectivă a deşeurilor.
Ádám Ambrus a vorbit despre faptul că prin reducerea deşeurilor s-a redus cu 61,5% şi cheltuielile de gestionare a deşeurilor ce revin unui angajat. După cum a precizat, esenţa principiului „zero waste” constă în neproducerea niciunui deşeu, însă în cazul în care apare o cantitate minimală, se încearcă folosirea acesteia drept resursă.
După cum a menţionat Ambrus, ne-am dat seama la încheierea proiectului cât de rentabilă este acestă schimbare din punctul de vedere al cheltuielilor. Până acum plăteam pentru ridicarea gunoiului 4.400 lei, iar acum doar 400 lei. Nici investiţia nu a costat mult, câteva mii de lei, iar astfel am demonstrat că pentru crearea unui mediu de lucru care poate fi menţinut nu este nevoie de cheltuirea unei sume mari.
Printre măsurile de prevenire ale firmei se afla înlocuirea rezervoarelor reîncărcabile cu instalaţii de filtrare ataşate la conducte, înlocuirea veselei, a tacâmurilor de plastic şi a capsulelor de cafea, astfel am reuşit să ne lipsim total de paharele de plastic şi din hârtie. În locul celor cinci fracţii de strângerea deşeurilor, prevăzute de lege, acum gunoiul se strânge în 12 fracţii: au fost înfiinţate secţii pentru PET-uri, folie şi alte mase plastice, metal, polistiren, tetrapak, hârtie/carton, sticlă, ulei uzat, deşeuri electrice, capse, deşeuri bio şi deşeuri mixte.
