Ascultă Radio România Cluj Live

Misterele COVID-19

Summit, aflat la laboratorul național Oak Ridge din Statele Unite, a analizat 40.000 de gene din 17.000 de probe la începutul acestei veri, în încercarea de a înțelege mecanismele virusului, a explicat expertul în inteligență artificială, Thomas Smith, într-un articol pe platforma Medium. Datorită mașinăriei, cel de-al doilea cel mai rapid computer din lume, a fost posibil să analizăm – în puțin peste doău săptămâni – 2 miliarde și jumătate de combinații genetice. Rezultatele au evidențiat faptul că bradikinina, un compus chimic natural care reglează tensiunea arterială, ar putea explica multe fațete ale COVID-19 și unele dintre simptomele sale.

Misterele COVID-19
Foto: Sursa foto: geralt/Pixabay

Articol editat de cristina.rusu, 13 septembrie 2020, 06:00 / actualizat: 13 septembrie 2020, 8:12

Constatările par să facă lumină asupra motivului pentru care virusul cauzează probleme vasculare la unii pacienți, de la accident vascular cerebral la inflamația pielii sau degetelor de la picioare, și indică noi posibile terapii pentru tratarea celor mai grave simptome ale sale.

În fața unui nou virus și a unei boli necunoscute, autoritățile sanitare și personalul medical au fost forțate să se miște, sub ochii lumii, prin încercări. La început, virusul părea să se manifeste ca un sindrom respirator – denumirea sa științifică completă este încă Sindromul Respirator Acut Sever 2, SARS-CoV-2 – cu simptome similare cu o răceală sau gripă, iar tratamentele au reflectat acest lucru.

Însă, foarte curând, medicii din prima linie au început să raporteze simptome mai grave: accidente vasculare cerebrale, probleme cardiace, afecțiuni ale pielii și probleme circulatorii, în special la nivelul picioarelor. În unele cazuri, au fost depistate și probleme hormonale.

Profesioniștii din domeniul sănătății au început să-și dea seama că administrarea de oxigen pacienților grav bolnavi sau intubarea acestora – sau activarea protocolului inițial de insuficiență respiratorie – nu duceau întotdeauna la rezultatele dorite. Evident, în organismul bolnavilor mai exista ceva.
Treptat, semnele au început să indice că cele mai grave cazuri și decese s-au datorat așa-numitei „furtuni de citokine” – o reacție excesivă a sistemului imunitar, capabilă să afecteze organele vitale.

Descoperirile făcute de oamenii de știință care au prelucrat date de la supercomputer au fost publicate în revista „eLife”: conform concluziilor lor, o „furtună de bradikinină” – o disfuncție a sistemului vascular care provoacă pierderea vaselor de sânge – ar putea fi la baza problemelor sistemului cardio-circulator. Însă, cercetătorii au adăugat că nu este nicidecum exclus faptul că cele două „furtuni” sunt „legate intrinsec”. Prin urmare, ipoteza publicată în „eLife” sugerează că ar exista o „furtună de bradikinină” la baza multora dintre cele mai letale simptome ale COVID-19.

Teoria se bazează pe noțiunea acceptată în mod obișnuit că infecția începe cu intrarea virusului în organism prin intermediul receptorilor ACE2 – care se găsesc pe scară largă în nas, dar și în intestine, rinichi și inimă. Calculatorul Summit a arătat echipei de cercetători că efectele COVID-19 nu se limitează la cele cauzate de colonizarea receptorilor ACE2: deoarece virusul este, de asemenea, capabil să îi manipuleze, determinând organismul să crească răspunsul receptorilor.

Prin urmare, COVID-19 nu se limitează la infectarea celulelor care exprimă deja mulți receptori ACE2, ci deviază în mod activ sistemele corpului, care este apoi indus să le regleze în organele în care acestea sunt de obicei exprimate la niveluri scăzute sau medii, inclusiv plămânii, a spus Smith.

SARS-CoV-2 – au scris cercetătorii – crește nivelurile de ACE2, care scade tensiunea arterială în corpul uman și acționează împotriva unei alte enzime cunoscute sub numele de ACE (care are efectul opus), lăsând ușa deschisă bradikininei. Aceasta, necontrolată, provoacă permeabilitate și dilatare vasculară, precum și hipotensiune arterială, au adăugat oamenii de știință. Odată ce tensiunea arterială nu este controlată și vasele de sânge își cresc permeabilitatea, organismul se deschide la disfuncționalitate în aproape întregul corp, iar ușile rămân deschise.

Pacienții care suferă de o furtună de bradikinină „se îneacă”, deoarece alveolele lor pulmonare sunt acoperite cu o substanță gelatinoasă. Mulți lucrători din domeniul sănătății au raportat leziuni ale vaselor de sânge ale sistemului respirator și ale altor organe. Acest lucru ar explica de ce, în unele cazuri, administrarea oxigenului sau conectarea pacienților la aparatele respiratorii a fost inutilă.

Un alt mister al COVID-19 este motivul pentru care unii pacienți au suferit simptome mai severe decât alții, deși sunt cunoscuți factorii de risc precum vârsta, supraponderabilitatea și diabetul.

Inițial, cauza a fost descoperită în factorii genetici, probleme cu microbiota intestinală sau chiar grupa sanguină. Ipoteza bradikininei ar putea ajuta acum să înțeleagă cine este cel mai expus riscului de a fi grav afectat de virus.

De exemplu, devine din ce în ce mai evident că femeile au mai puține șanse să moară din cauza COVID-19. Cercetătorii consideră că prezența unei proteine ​​(timozina beta-4), care este de două ori mai prezentă la femei decât la bărbați, le-ar putea proteja de unele dintre cele mai grave simptome ale noului coronavirus.

Cercetătorii au sugerat că eforturile de a găsi un tratament pentru simptome ar trebui să se concentreze pe limitarea „furtunilor de bradikinină”. Un posibil pas următor ar fi efectuarea de studii clinice pentru a evalua eficacitatea acestor medicamente în tratamentul pacienților afectați de COVID-19.

 

RADOR

Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebooktwitter și instagram.

Speranță în loc de teamă, misiunea navigatorului medical
Sănătate marți, 21 aprilie 2026, 14:50

Speranță în loc de teamă, misiunea navigatorului medical

O profesie nouă în România vine în sprijinul pacienților care au în față un parcurs dificil și îndelungat în lupta cu boala și, mai ales,...

Speranță în loc de teamă, misiunea navigatorului medical
Anchetă după un incident grav
Sănătate marți, 21 aprilie 2026, 14:42

Anchetă după un incident grav

Un incident grav a avut loc marți, 21 aprilie, în municipiul Bistrița, unde două persoane au căzut pe scările rulante din interiorul Pasajului...

Anchetă după un incident grav
Săptămâna Imunizării, marcată în România
Sănătate marți, 21 aprilie 2026, 10:08

Săptămâna Imunizării, marcată în România

Săptămâna Mondială a Imunizării a debutat luni, 20 aprilie și în România, cu sloganul „Copil vaccinat = Copil protejat”.   În țara...

Săptămâna Imunizării, marcată în România
Tehnologie nouă pentru pacienții cardiaci
Sănătate vineri, 17 aprilie 2026, 13:27

Tehnologie nouă pentru pacienții cardiaci

Spitalul Clinic Județean de Urgență din Sibiu a primit echipament medical de ultimă generație pentru secția de cardiologie.   Este vorba...

Tehnologie nouă pentru pacienții cardiaci
Sănătate joi, 16 aprilie 2026, 16:59

România, criticată din nou pentru condiţiile din spitalele de psihiatrie

Cel mai recent raport al Comitetului European pentru Prevenirea Torturii readuce în atenție una dintre cele mai grave și mai puțin asumate...

România, criticată din nou pentru condiţiile din spitalele de psihiatrie
Sănătate joi, 16 aprilie 2026, 11:09

Cum afectează schimbările bruște de temperatură sănătatea plămânilor

„Trecerea rapidă de la cald la rece poate produce un stres asupra sistemului respirator, manifestat prin tuse și senzație de respirație...

Cum afectează schimbările bruște de temperatură sănătatea plămânilor
Sănătate marți, 14 aprilie 2026, 14:06

Program mai lung în spitale și schimbări în gărzi: ce propune Ministerul Sănătății

Ministerul Sănătății propune modificări importante în organizarea activității din spitale. Proiectul aflat în transparență vizează...

Program mai lung în spitale și schimbări în gărzi: ce propune Ministerul Sănătății
Sănătate marți, 14 aprilie 2026, 13:30

Ne-am încărcat cu zahăr de sărbători. Cât de rău este și ce putem face după?

Sărbătorile vin cu multă emoție, bucurie, oameni dragi, dar și cu mese bogate și mult zahăr. Fie ca este vorba despre cozonac, prăjituri,...

Ne-am încărcat cu zahăr de sărbători. Cât de rău este și ce putem face după?