Ştiaţi că rușii au încercat să suprime ziua de duminică?

Regimurile totalitare au o atracţie ciudată faţă de ideea schimbării calendarului. Cu toate că măsurile sunt prezentate ca fiind esenţiale pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii omului, putem bănui că intenţia este de fapt ruperea legăturii cu trecutul. De-a lungul timpului guvernele au încercat să schimbe numărătoarea anilor, denumirile lunilor ori chiar întregul calendar, reforme al căror punct comun rămâne eşecul. Este interesantă în acest sens reforma calendaristică adoptată în Rusia, care le-a dat bătăi de cap funcţionarilor şi cetăţenilor simpli deopotrivă:

Articol editat de Bianca Câmpeanu, 5 iulie 2020, 15:00

Regimurile totalitare au o atracţie ciudată faţă de ideea schimbării calendarului. Cu toate că măsurile sunt prezentate ca fiind esenţiale pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii omului, putem bănui că intenţia este de fapt ruperea legăturii cu trecutul. De-a lungul timpului guvernele au încercat să schimbe numărătoarea anilor, denumirile lunilor ori chiar întregul calendar, reforme al căror punct comun rămâne eşecul. Este interesantă în acest sens reforma calendaristică adoptată în Rusia, care le-a dat bătăi de cap funcţionarilor şi cetăţenilor simpli deopotrivă:

În Rusia, în 1918, s-a trecut în sfârşit la Calendarul Gregorian, folosit pe atunci deja de toate ţările apusene. 10 ani mai târziu însă un economist pe nume Iuri Larin a crezut că a sosit timpul pentru schimbări ceva mai substanţiale. Ideea era ca, prin suprimarea zilei de duminică şi introducerea săptămânii de lucru permanente, productivitatea va creşte în industrie, un concept care a fost pe placul lui Stalin. Conform noului calendar, fiecare lună era împărţită în 5 săptămâni a câte 6 zile. Ziua de odihnă nu mai era unitară, ci fiecare muncitor primea câte o zi liberă în funcţie de un cod al culorilor.

Este adevărat, zilele de odihnă erau astfel mai multe: se primeau odată la 5 zile, nu la 6, precum în vechiul calendar. Totuşi se întâmpla adesea ca zilele de odihnă ale familiilor – ori ale grupurilor de prieteni – să nu coincidă, ceea ce a distrus viaţa privată şi socială pentru milioane de muncitori. Echipele de lucru inconstante lucrau mai prost, creşterea de 20% în productivitate nu a fost aşadar îndeplinită. Nu mai rămânea timp pentru întreţinerea aparaturii din fabrici, iar oamenii pretindeau adesea că sunt bolnavi pentru a-şi lua liberă ziua de duminică.

A fost nevoie de un deceniu pentru ca Uniunea Sovietică să-şi recunoască greşeala, iar ziua de duminică a fost reintrodusă în calendar în vara anului 1940.

Sursă: 24.hu

Andrea Nagy

Foto: Agerpres

Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.